In memoriam Grigore Smeu

    A încetat din viaţă, în ziua de 14 octombrie, esteticianul Grigore Smeu. Născut la 26 octombrie 1928, în satul Bâltişoara, Gorj, a urmat, între 1941-1949, Liceul „Tudor Vladimirescu” din Tâgu-Jiu, pentru a se înscrie, ulterior, la. Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1953. În 1970, a obţinut doctoratul în filosofie la aceeaşi facultate. 

    Vocaţia sa a fost cercetarea, aşa încât, încă din studenţie, din anul 1950, a lucrat la Institutul de Filosofie al Academiei Române în calitate de cercetător ştiinţific, până în 1995, fiind, timp de două decenii şef al Sectorului de Estetică; între 1978 şi 1988 a îndeplinit funcţia de director adjunct al institutului. După 1990 a fost profesor universitar asociat la Universitatea din Bucureşti. 

    A debutat publicistic în revista „Cercetări Filosofice”, în 1956, publicând mai apoi studii, eseuri, cronici în „Cercetări filosofice”, „Revista de Filosofie”, „Studii şi cercetări de istoria artei”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Arta plastică”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Astra”, „Scânteia tineretului”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Revue roumaine des sciences sociales - série de Philosophie et Logique”, „La Roumanie d'aujourd’hui”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cugetarea”, „Alternative”, „Limbă şi literatură”, „Jurnal literar”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Revista de filosofie şi drept a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova”, „Columna” (Chişinău), „Caiete de cultură” (Chişinău), „Literatorul”, „Universul cărţii”, „Psihanaliza”, „File de Filosofie (Chişinău), „Terra Litua”, „Symposion”, „Vitraliu”, „Cultura”, „Caiete critice”, „Jurnalul literar” şi încă multe altele. 

    Numeroasele volume publicate se înscriu în majoritate în sfera esteticii şi a teoriei artei: Sensuri ale frumosului în estetica românească (1969), Previzibil şi imprevizibil în epică (1972), Repere estetice în satul românesc (1973), Relaţia social-autonom în artă (1976), Introducere în estetica artei de amatori (1980), Sensibilitatea estetică românească (1983), Interdependenţa valorilor în literatură (1987), Esteticul cotidian în lumea de azi (1992), Marin Preda – o filosofie a naturii (1994), Libertatea artistică în literatura română (2005), Istoria esteticii românesti (vol. 1 – 2008, vol. 2 – 2009), Desene rupestre şi tradiţii artistice. Un spectacol în perimare? (2010), Liviu Rusu în estetica europeană a secolului al XX-lea (2013). A scris şi versuri: Pelerinaj (1974), Ceremoniile umbrelor (1996), Hamletizând. Parodii plebeiene, poezie (2014), precum şi proză: Grădina înclinată, roman (1974), Transplant de vocaţie, roman (2007), Cu Kant la copcă, povestiri (2009), Trecerea, roman (2010), Trei crai de la apus, proză scurtă (2014), Şi privighetoarea cânta, cânta..., proză scurtă (2013), fiind atras şi de memorialistică: Zâmbet tras pe roată. Memoriile unui cercetător (2012). 

    S-a numărat între coordonatorii şi autorii tratatului Estetica, apărut la Editura Academiei Republicii Socialiste România în 1983. 

    Activitatea i-a fost recunoscută prin acordarea Premiului „Simion Bărnuţiu” al Academiei Republicii Socialiste România pe 1966 şi a Premiului Centrului Internaţional de Cultură „Geoge Apostu” (Bacău), pentru contribuţia la cunoaşterea şi afirmarea valorilor specifice ale esteticii româneşti (2008).

     Dispariţia lui Grigore Smeu constituie pentru estetica românească o pierdere de nerecuperat.