duminică, 11 august 2024

In memoriam Mircea Coloșenco

    A încetat din viață, în ziua de 10 august, istoricul literar, criticul și editorul Mircea Coloșenco.
    S-a născut la 3 iunie 1938, în comuna Căinari, din judeţul Tighina. A urmat cursurile Colegiului Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad, absolvite în 1956, apoi pe acelea ale Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iaşi, obținând licența în 1965.
    A lucrat în fabrică, la Bârlad, apoi, în 1960 a devenit profesor de limba română la    Şcoala Generală din comuna Tutova, judeţul Vaslui, unde a predat până în 1965. A mai fost director de cămin cultural, tot la Tutova, a predat literatură universală la Colegiul Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad, al cărui absolvent fusese, a fost bibliograf la biblioteca din Bârlad, redactor la cotidianul „Vremea nouă”, din Vaslui, corector la Întreprinderea Poligrafică „Informaţia”, din Bucureşti, funcţionar în cooperaţia meşteşugărească, la Bucureşti, din 1990 activând, timp de trei ani, ca muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române. Până în 1998 a fost consilier la Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul Culturii, după care, până în anul 2001, când s-a pensionat, a predat limba română la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, la Liceul de Aviaţie „Henri Coandă” şi la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”, din Bucureşti.
    A fost colaborator asiduu la diverse publicații literare din București și din țară, ca și din Elveţia sau Israel. A realizat emisiunea „Lumea cărţilor” la TV Sigma Bucureşti, din 2008 până în 2016.
    Dintre volumele semnate de Mircea Coloșenco se rețin: Climate (versuri); Fabule virtuale (versuri); Ion Barbu – Dan Barbilian, biografie documentară; Şapte poeţi clasici români. Cronologii; Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu.
    A fost un harnic îngrijitor de ediții, dăruind publicului două volume din Mihai Eminescu, patru volume din operele lui Al. Alexianu, două volume din George Bacovia, cinci volume din Ion Barbu, trei volume din Ion Creangă, șase volume din Liviu Rebreanu, două din Nichita Stănescu, trei volume din Petre Țuțea, ca și, de asemenea, din B.P. Hasdeu, Cezar Ivănescu, Nicolae Labiş, Victor Ion Popa, Pamfil Şeicaru, George Topîrceanu Al. Vlahuţă și încă mulți alții. Avea pregătită, pentru Fundația Națională pentru Știință și Artă, în seria „Opere fundamentale”, o ediție a operelor complete ale lui Nicolae Labiș.
    Merită amintite și antologiile: Conferinţa (secretă) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955; Realism, pornografie şi moralitate în artă; Cultul personalităţii comuniste în România (Epoca stalinist/dejistă: 1944-1965; Documente originale din Cancelaria CC al PCR; Delictul literar: imitaţie, copie, plagiat. Istoria negativă a literaturii române – 1882-1937; Ion Luca Caragiale – plagiatorul plagiat.
    Pentru activitatea sa de istoric literar a fost răsplătit cu Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Academiei Române, ca și cu premii acordate de revistele „Convorbiri literare”, „Porto Franco”, precum și din partea unor foruri culturale din țară.
    Dispariția lui Mircea Coloșenco reprezintă o grea pierdere pentru echipa celor care au contribuit la valorificarea patrimoniului nostru literar.

joi, 1 august 2024

02.08          Dora Mezdrea              
05.08.1972 Paul Cernat                      
05.08.1945 Titi Damian                      
08.08.1943 Emil Ghițulescu                  
11.08          Diana Turconi             
15.08          Mariana Neţ                      
16.08.1941 Victor Petrescu                  
16.08.1959 Marin Marian Bălaşa              
18.08.1937 Sorin Alexandrescu               
19.08.1946 Ioan Adam                        
19.08.1986 George Neagoe                    
23.08.1948 Andrei Pleşu                     
24.08.1947 Victor Ivanovici