joi, 27 decembrie 2018

Cărţile colegilor noştri


Christian Crăciun - Lectio incerta. Cronici literare II,
Editura Eikon, Bucureşti, 2018

Ana Dobre-Pelin (Ana Dobre) - Eu şi celălalt, proză scurtă, 
Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2018

vineri, 7 decembrie 2018

Primiri de noi membri în Filiala de Critică



     Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, întrunit în şedinţă în ziua de 7 decembrie 2018 a aprobat raportul Comisiei de Validare, care a propus primirea ca membri USR a următorilor candidaţi la Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară:
     Gheorghe Chivu
     Petre Florea.

miercuri, 5 decembrie 2018

Cărţile colegilor noştri



 Mircea Martin, G. Călinescu şi complexele literaturii române, ediţia a III-a, 
Editura Arc, Chişinău, 2018


Mihai Zamfir, Din secolul romantic, Ediţia a 2-a, 
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2018

 Iulian Băicuş, Semnat Kafka, Studiu monografic
Editura Eikon, Bucureşti, 2018


Aureliu Goci, Pozatori români în primele două decenii ale mileniului III
Editura Betta, Bucureşti, 2018

sâmbătă, 1 decembrie 2018

Dicţionarul esenţial al membrilor Filialei de Critică a Uniunii Scriitorilor din România



   Dat fiind că scriitorii şi intelectualii, creaţia lor constituie parte a patrimoniului spiritual naţional, lansez la data de 1 decembrie 2018, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, o lucrare ce năzuieşte să fie un dicţionar care să cuprinda datele biografice şi bibliografice esenţiale ale membrilor Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România .
   În condiţiile în care "Dicţionarul General al Literaturii Române", în forma imprimată, este mai greu accesibil, având, de altfel, încă în lucru ultimele volume în actuala ediţie, m-am gândit să pun la îndemâna celor care caută referinţe despre critici, istoricii literari şi eseiştii bucureşteni care sunt membri ai Uniunii Scriitorilor un instrument de lucru rapid şi cu date verificate. Informaţiile cuprinse aici sunt cele pe care le-am socotit de primă utilitate aşa încât, pentru o documentare corespunzătoare cerinţelor unor studii mai complexe, este indicat să se apeleze la "Dicţionarul General al Literaturii Române" sau la alte materiale bibligrafice şi lexicografice.
   Dicţionarul esenţial al membrilor Filialei de Critică a Uniunii Scriitorilor din România este pus în conexiune directă cu blogul Filialei (http://filialadecritica.blogspot.com).
   Din secţiunea "Membri" a blogului, printr-un click pe numele oricăruia dintre membri Filialei pentru care există articol de dicţionar (fapt marcat distinct, prin culoare) se ajunge la pagina unde se pot găsi datele ce se referă la acesta.
   Dicţionarul este în curs de elaborare. Vor apărea articole noi, pe măsură ce vor fi obţinute şi prelucrate, rescrise, redactate datele necesare.
   Radu Voinescu
 

vineri, 30 noiembrie 2018

Aniversări în decembrie Filiala de Critică

02.12         Simona Vasilache
08.12.1958 Radu Voinescu
12.12.1953 Dan C. Mihăilescu
13.12.1953 Christian Crăciun
16.12.1943 Tudor Olteanu
20.12.1955 Liviu Franga

duminică, 25 noiembrie 2018

Colocviul de Toamnă al Filialei de Critică



Uniunea Scriitorilor din România                                           Muzeul Naţional al Literaturii Române
Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară         

Invitaţie

 Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România va desfăşura, în data de 29 noiembrie 2018, a doua ediţie a Colocviului de Toamnă al Filialei.
Tema va fi: „Istoriografia şi istoriile literare, azi”.
 Colocviul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cu sprijinul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi va avea loc în Sala „Perpessicius” a Muzeului, din Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), între orele 16.00–19.00.
 Moderator: Radu Voinescu, critic literar, preşedintele Filialei, 
 Parteneri media: Radio România Cultural.
 Proiectul este coordonat de Radu Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară.
 Ne face plăcere să vă invităm să luaţi parte la această manifestare.

luni, 19 noiembrie 2018

Gala premiilor filialelor bucureştene ale USR pe anul 2017



     Luni, 19 noiembrie 2018, în cadrul unei ceremonii comune a filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România, care a avut loc la Teatrul „Iosif Naghiu” de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, au fost acordate premiile pe anul 2017 ale Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară.
    Juriul Filialei, alcătuit din Ioan Adam, Mircea Anghelescu, Dan Cristea (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Mihai Zamfir, a hotărât atribuirea următoarelor premii:
      Premiul Cartea anului 2017, ex aequo:
              Liviu GrăsoiuPovestea dintre vorbe, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2017;
        Nicolae ScurtuTitu Maiorescu în corespondenţă cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2017;
           Premiul Opera OmniaElena Zaharia-Filipaş, pentru întreaga activitate de critic, istoric literar şi editor îngrijitor de ediţii.
      Premiile au fost asigurate de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române.
      O Diplomă de Onoare a fost acordată directorului Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, pentru admirabilul sprijin acordat activităţilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România.

sâmbătă, 17 noiembrie 2018

European Union Prize for Literature pentru Ioana Pârvulescu




  Colega noastră, d-na Ioana Pârvulescu, a obţinut de curând, mai exact, în ziua de 6 noiembrie 2018, European Union Prize for Literature.
   Manifestarea și-a sărbătorit anul acesta al zecelea an de la înființare printr-un concurs european destinat doar foștilor câștigători ai acestui premiu. Tema a fost A European Story, o povestire de maximum 2000 de cuvinte, din orice epocă și în care să existe o valoare europeană. Toate povestirile au fost publicate într-un volum colectiv, atât în limba în care au fost scrise, cât și în traducere engleză. La concurs au participat 36 de concurenți din 26 de țări europene. Din România au fost doi reprezentanți: Ioana Pârvulescu, a cărei proză, O voce, a fost dedicată Monicăi L.[ovinescu] și libertății, în particular libertății cuvântului, și Claudiu M. Florian, cu proza cu nuanțe satirice Moștenirea (scrisă în limba germană).
   Premiul Uniunii Europene pe 2018 a fost acordat așadar câștigătorului concursului, de către un juriu internațional de specialitate, alcătuit din: Liana Sakelliou (Grecia), președinta juriului, Maria-João Costa (Portugalia), Nina George (Germania), Juancho Pons (Spania), Cathy Rentzenbrink (Marea Britanie). Premiul a fost acordat povestirii O voce/A voice de Ioana Pârvulescu (traducere în engleză de Mihnea Gafița). Din motivația juriului menționăm: „A voice is an exceptional story that moves readers deeply to feel the importance of freedom for Europe before and after the Cold War.” 
   Pe lângă acest premiu a mai fost atribuit un premiu de popularitate, bazat pe voturile on-line ale cititorilor, pentru Jelena Lengold (Serbia) și unul pentru Moștenirea Culturală Europeană, acordată tot de juriul de specialitate, pentru Lidija Dimkovska (Macedonia).

 

miercuri, 14 noiembrie 2018

Păstrarea limbii române



Uniunea Scriitorilor din România atrage atenția asupra degradării continue
a limbii române şi a nivelului de cultură din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din România, ca organizație de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiției cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni.
Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității şi un liant al unității naționale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societății s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță Văcărescu, o echivala cu patriotismul.
Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte și scrie incorect este puțin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenței unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenței.
Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba română vorbită și scrisă în spațiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariții publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri.
Degradarea limbii române vorbite este însoțită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă –, viața publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.
Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul față de învățământ la erodarea instituțiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în fața acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spațiului public şi, mai ales, față de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacție în fața acestor evoluții negative, care periclitează însăşi identitatea națională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor în cauză întreaga ei experiență culturală, pentru corectatea acestei stări de lucruri.
Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toți actorii vieții publice, ca şi la instituțiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționalități, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcționării României ca stat european modern.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România

miercuri, 31 octombrie 2018

aniversări în noiembrie Filiala de Critică

06 11 1940 Mihai Zamfir
06.11.1947 Alex Ştefănescu
07.11.1916 Mihai Şora
10.11.1932 Ştefan Cazimir
10.11.1942 Dan Cristea
23.11.1933 Stancu Ilin
27.11.1939 Nicolae Manolescu
27.11.1967 Sorin Lavric 
28.11.1941 Eugen Negrici
30.11.1932 Gálfalvi Zsolt

joi, 11 octombrie 2018

Cărţile colegilor noştri


 Petre Răileanu - Les avant-gardes en Roumanie. La charette et le cheval-vapeur
Éditions Non Lieu, Paris, 2018

 Geo Vasile - Poeţi reprezentativi ai postmodernităţii. De la Plumb (Bacovia) la Gustul cireşelor (Ştefan Manasia), Editura Eikon, Bucureşti, 2018

duminică, 7 octombrie 2018

In memoriam Paul Cornea



S-a stins din viaţă, în ziua de 7 octombrie 2018, profesorul universitar, criticul, istoricul şi teoreticianul literar Paul Cornea.
Născut la 3 noiembrie 1923, în Bucureşti, a urmat cursurile Liceului Evreiesc de Băieţi „Cultura”, apoi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Secţia sociologie, absolvite în 1948. În 1971 obţine doctoratul în ştiinţe filologice la aceeaşi Universitate.
În 1948 devine cadru didactic al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (1971). Şef de catedră între 1990-1996. Între 1990 şi 1993 a fost decan al Facultăţii de Litere. Profesor emerit la aceeaşi Universitate.
Între 1953 şi 1964 a fost director general în Ministerul Culturii. A mai condus şi Direcţia Teatrelor şi Instituţiilor Muzicale, Direcţia Generală a Editurilor, Studioul Cinematografic Bucureşti. Între ianuarie şi iunie 1990 a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.
A făcut parte din Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român (2009-2012).
Din 1965 a fost cercetător şi apoi şef de sector la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.
Membru al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată, din 1985 a făcut parte din comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar între 1994 şi 1997 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte. Preşedinte al Asociaţiei de Literatură Comparată din România, de la fondarea acesteia, în 1997. A participat la numeroase congrese ale AILC (Bordeaux, Montreal, Budapesta, Innsbruck, New York, Paris, München, Edmonton şi Leiden), fiind ales şi preşedinte al comisiei de experţi pentru organizarea congresului de la Pretoria (2000).
A debutat publicistic în „Studentul român”, în 1946. Debut editorial cu Studii de literatură română modernă, Editura pentru Literatură, în 1962.
Colaborări la „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Viaţa românească”, „Revista de Istorie şi Teorie Literară” etc.
A iniţiat şi a condus, din 1967, seria de „Documente şi manuscrise literare”, ajunsă la vol. V.
Dintre volumele publicate amintim: Anton Pann, studiu monografic, Editura pentru Literatură, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu: aspecte, figuri, idei, Editura pentru Literatură, 1966; Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972; Oamenii începutului de drum, Editura Cartea Românească, 1974; Conceptul de istorie literară în cultura românească, Editura Eminescu, 1978; Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Editura Eminescu, 1980; I. Heliade Radulescu interpretat de..., Editura Eminescu, 1980; De la N. Filimon la G. Călinescu, 1982; Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, 1984; Introducere în teoria lecturii, 1988 (tradus în limba italiană în 1993), ed. I, Editura Minerva, 1988; ed. a II-a, Editura Polirom, 1998; Aproapele şi departele, Editura Cartea Românească, 1990; Semnele vremii, Editura Eminescu, 1995; Interpretare şi raţionalitate, Editura Polirom, 2008; Delimitări şi ipoteze. Comunicări si eseuri de teorie literara si studii culturale, Editura Polirom, 2008; Ce a fost – cum a fost (dialoguri între profesorul Paul Cornea şi Daniel Cristea Enache), Editura Polirom, 2013.
A coordonat volumele: Gândirea românească în epoca paşoptistă, în colaborare cu Mihai Zamfir, Editura Minerva, 1969; Propăşirea. Foaie ştiinţifică şi literară, în colaborare cu Mariana şi Petru Costinescu, Editura Minerva, 1980.
De mai multe ori răsplătit cu Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
A fost distins cu Ordinul Palmes académiques în grad de Ofiţer (1997).
Prin dispariţia lui Paul Cornea, viaţa culturală şi ştiinţifică românească suferă o pierdere ireparabilă.



duminică, 30 septembrie 2018

Aniversari în octombrie Filiala de Critică

05.10.1941  Niculae Constantinescu
07.10.1935  Livius Ciocârlie
09.10          Alexandra Ciocârlie
10.10.1933  Gheorghe Vlad
11.10.1950  Nicolae Bârna
13.10          Corina Ciocârlie
14.10.1929  Niculae Gheran
15.10          Dorina Grăsoiu
17.10          Marina Cap-Bun
17.10.1937  Marin Diaconu
18.10.1938  C. Stănescu
26.10.1928  Grigore Smeu
26.10.1933  Ion Bălu
27.10.1954  Alexandru Bulandra
28.10.1938  M.N. Rusu

duminică, 23 septembrie 2018

Conferinţele Filialei de Critică – 26 septembrie 2018



   Al treilea eveniment din acest an în cadrul ciclului „Conferinţele Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR”, derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, cuprinzând patru conferinţe anual, va avea loc miercuri, 26 septembrie 2018, ora 18.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8).
  Conferinţa, cu titlul „Anton Pann şi folclorul românesc”, va fi susţinută de Alexandru Mica, istoric literar, folclorist şi interpret.
  Membrii Filialei de Critică sunt invitaţi de drept.

luni, 10 septembrie 2018

Premiul Filialei de Critică pe 2017

Pentru jurizare în vederea acordării Premiului Cartea de Critică, Eseistică şi Istorie Literară a anului 2017, al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cărţile se depun la sediul filialelor bucureştene ale USR până în data de 12 octombrie 2017. Program: de luni până joi, 10.00-14.00; vineri: 10.00-12.00.
Atenţie: numai lucrările depuse vor intra în discuţia juriului!

sâmbătă, 1 septembrie 2018

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

06.09.1950  Nicolae Georgescu
07.09.1930  Gheorghe Mihăilă
08.09.1952  Marian Popescu
16.09          Roxana Sorescu
17.09          Valentina Curticeanu
18.09.1948  Andrei Oişteanu
28.09.1931  Valeriu Râpeanu

vineri, 31 august 2018

In memoriam Victor Crăciun



A încetat din viaţă, în ziua de 30 august 2018, istoricul literar Victor Crăciun.
Născut la 16 iulie 1934, la Chişinău, a urmat şcoala primară la Durleşti, în Basarabia (1941-1943), la Arad şi Aradul Nou (1943-1945), apoi Liceul „Moise Nicoară” (1945-1948), Şcoala Nor­mală din Arad (1948-1950) şi Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1950-1952). Facultatea de Istorie-Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, terminată în 1956. În perioada studenţiei lucrează ca bibliotecar al facultăţii (1953-1956), iar după absolvire devine  asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de istoria şi teoria literaturii române până în 1964.
În 1964 se mută la Bucureşti, unde funcţionează ca redactor, şef de secţie, secretar general de redacţie la Redacţia culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la Radiodifuziune (din 1985), director al Editurii pentru Turism (1991). Din 1990 a fost preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni 
Doctorat în filologie cu teza O istorie a literaturii române la microfon (1973).
Dintre cărţile publicate de Victor Crăciun, sunt de amintit: Literatura română în lume (în colaborare cu Constantin Crişan, cu o prefaţă de Pierre de Boisdeffre, 1969); Eminescu la Radio (1970); George Enescu şi locurile natale (1970); Efigia literară a lui Mihai Eminescu (1971); Eminescu şi locurile natale (1971); E-un cântec tot ce sunt. Convorbiri cu Gheorghe Zamfir (1975); Manuscrise şi voci. Scriitori români la radio (1977); Confesiuni sonore. O istorie a literaturii române la microfon (1980); Scena undelor (Teatrul radiofonic) (1980); Bobâlna. Procesul „Pasării măiastre”. Poveste de dragoste (1988); Miliţa Petraşcu (1988); Eminescu. Un veac de nemurire (în colaborare cu Cristiana Crăciun), I-II, (1990-1991); Pierdem Basarabia? (1992).
A îngrijit ediţii din: Petre Dulfu, Scrieri (în colaborare cu Viorica Florea) (1971); Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondenţă (în colaborare cu George Zarafu) (1972); I.C. Vissarion, Scrieri alese, I-III, (în colaborare cu Viorica Florea) (1983); Marin Preda, Opere, I-IV, (2002-2003).
Prin dispariţia lui Victor Crăciun istoriografia literară românească suferă o dureroasă pierdere.

joi, 9 august 2018

Concurs de debut în critica literară



Concursul de debut în critica literară
al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a Uniunii Scriitorilor din România,
ediţia 2018

    Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România organizează şi în acest an un concurs de debut, în scopul încurajării talentelor care se manifestă în aria criticii, istoriei şi teoriei literare şi sprijinirii apariţiei unor lucrări de valoare în acest domeniu.
    La concurs pot participa persoane care nu au debutat în volum în critica literară şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani, în baza principiului de teritorialitate care reglementează organizarea şi activitatea filialelor U.S.R.
    Manuscrisele pot fi propuse de către orice membru al Filialei. Fiecare manuscris va fi însoţit de o scurtă motivare scrisă din partea celui care îl propune spre evaluare.
    Membrii juriului nu pot face propuneri.
    Manuscrisele vor fi prezentate în format electronic, în conformitate cu standardele uzuale (font: Times New Roman; corp: 14; cu diacritice) şi vor fi trimise, împreună cu motivarea celui care îl propune, cu un scurt curriculum vitae şi o copie după cartea de identitate a candidatului la adresa de poştă electronică a Filialei (de găsit la: http://filialadecritica.blogspot.ro).
    Termenul de depunere este 10 septembrie 2018.
    La solicitarea membrilor juriului, candidatul va depune şi manuscrisul în forma imprimată. Sunt acceptate numai lucrări în limba română.
    Candidatul este în întregime responsabil de acurateţea datelor din lucrare, de corectitudinea lingvistică şi gramaticală.
   Juriul poate selecta o singură lucrare.
   Rezultatul se va anunţa public, de preferinţă, o dată cu premiile anuale ale Filialei.
   Premiul va consta în sprijin financiar în vederea editării şi tipăririi cărţii.
   Aceasta va apărea la o editură recunoscută de CNCS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), care şi-a manifestat disponibilitatea de a colabora la acest proiect.

        Radu Voinescu
Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a Uniunii Scriitorilor din România

joi, 2 august 2018

Cărţile colegilor noştri

Victor Ivanovici - Itinerarii româneşti (I)
Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2018


Geo VasileLecturi în filigran. Prozatori români de raftul întâi
Editura EuroPress Group, Bucureşti, 2018

miercuri, 1 august 2018

Aniversari in august Filiala de Critică

02.08         Dora Mezdrea
05.08.1972 Paul Cernat
09.08.1937 Florin Mihăilescu
10.08.1927 Barbu Cioculescu
11.08         Diana Turconi
16.08.1941 Victor Petrescu
16.08.1946 Ioan Adam
19.08.1986 George Neagoe
23.08.1948 Andrei Pleşu
24.08.1947 Victor Ivanovici

joi, 5 iulie 2018

In memoriam Dimitrie Vatamaniuc



S-a stins din viaţă, în ziua de 4 iulie 2018, istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc. Născut la 25 septembrie 1920, în comuna Suceviţa, judeţul Suceava, a urmat cursurile şcolii primare din sat, apoi Şcoala Normală de Învăţători de la Cernăuţi (1935-1940), după care Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi (1940-1943). A absolvit, în 1947, Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj.
Doctor în litere, în 1957, la Institutul de Istorie şi Folclor al Academiei Române, cu o teză despre Ioan Popovici-Bănăţeanul, coordonată de G. Călinescu.
În timpul studiilor universitare a fost membru în comitetul de conducere al societăţii studenţeşti bucovinene „Junimea”. După 1990 a fost implicat în mai multe acţiuni legate de valorile culturale bucovinene, conducând instituţii şi publicaţii sau colaborând la diverse reviste care şi-au asumat acest scop.
Între 1947 şi 1953 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul „Andrei Mureşanu” din Dej, în anul 1952 fiind şi redactor la Almanahul literar din Cluj. Din 1956 devine cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, iar din 1957 lector la Universitatea din Bucureşti. Este îndepărtat de la catedră din motive politice, angajându-se, din 1961, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, în 1964 fiind numit şef de secţie la Centrul de Documentare şi Informare Ştiinţifică al Academiei Române. Din 1974 a lucrat pentru scurt timp în calitate de cercetător la Institutul de Teorie şi Istorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind îndepărtat în anul următor şi angajat la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, până în anul 2001.
Dintre lucrările publicate se pot aminti: G. Coşbuc. O privire asupra operei (1967); Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut (1968); Ioan Slavici. Opera literară (1970); Ion Agârbiceanu. Biobibliografie (1970); Lucian Blaga. Biobibliografie (1977); Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a operei (1998); Tudor Arghezi. Biobibliografie (2005) ş.a.
A îngrijit ediţii din Ioan Slavici (14 volume, 1967-1987), G. Călinescu (Avatarii Faraonului Tlà, 1979) şi din publicistica şi proza lui Mihai Eminescu (începând cu 1977).
Recunoaşterea i-a venit din angajarea, timp de mai mulţi ani, în munca de descifrare, studiere şi editare, alături de alţi cercetători, continuând moştenirea lăsată de Perpessicius şi G. Călinescu, a manuscriselor eminesciene.
Membru de onoare al Academiei Române (2011).
Prin dispariţia lui Dimitrie Vatamaniuc, istoriografia literară românească suferă o pierdere ireparabilă.

luni, 2 iulie 2018

Aniversări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953  Dan Oprescu
02.07          Isabela Vasiliu Scraba
07.07.1923  Constantin Bălăceanu-Stolnici
08.07          Simona Sora
29.07.1964  Adrian Niţă

luni, 18 iunie 2018

In memoriam Dumitru Micu


A încetat din viaţă, în ziua de 17 iunie 2018, criticul şi istoricul literar Dumitru Micu.
S-a născut la 8 noiembrie 1928, în localitatea Bârsa, judeţul Sălaj. A urmat cursurile liceului „Gh. Bariţiu” (1944-1945) şi ale liceului „Inochentie Micu-Klein” (1945-1948), din Cluj-Napoca. Între 1948-1951 a urmat Facultatea de Filosofie a Universătăţii din Cluj-Napoca, încheind studiile la Bucureşti (1951-1953). Între 1950 şi 1951 a fost cursant al Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a rămas asistent la catedra de teoria literaturii. Timp de aproape un an a fost, concomitent, inspector-şef în Comitetul de Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri. Din 1954, asistent la catedra de istorie a literaturii române a Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Bucureşti, unde a urcat până la poziţia de profesor (1969).
Doctorat în ştiinţe filologice la Universitatea din Bucureşti (1962).
Redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949), la „Almanahul literar” (1949), la „Contemporanul” (1952-1953), apoi la „Scânteia” (1957-1960).
Lector de limba şi literatura română la Université Lyon II (1965), profesor-invitat la Technische Universität Berlin, la universităţile din Bonn şi Marburg şi la Eötvös Loránd Tudományegyetem (Universitatea Eötvös Loránd) din Budapesta.
Debut cu versuri în „Tribuna Ardealului”, din Cluj (1942). A colaborat la „Viaţa Românească”, „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Gazeta literară” (ulterior, „România literară”) ş.a.
Dintre cărţile publicate de Dumitru Micu se pot aminti: Sensul etic al operei lui Sadoveanu (1955), Poezia Mariei Banuş (1956), Romanul românesc contemporan (1959), Poporanismul şi „Viaţa românească” (1961), Literatura română la începutul secolului XX (1964), Istoria literaturii române 1900-1918, 2 vol. (1964-1965), Opera lui Tudor Arghezi: eseu despre vârstele interioare (1965), Literatura română de azi: poezia, proza dramaturgia: 1944-1964 (împreună cu Nicolae Manolescu; 1965), G. Coşbuc (1966), Lirica lui Blaga (1967), Estetica lui Lucian Blaga (1970), Început de secol: 1900-1916 (1970), T. Arghezi (1972), Periplu (1974), Fragmente automitologice (1974), Gândirea şi gândirismul (1975), Lecturi şi păreri (1978), G. Călinescu: între Apollo şi Dionysos (1979), Scriitori, cărţi, reviste (1980), Modernismul românesc, 2 vol. (1984-1985), De la Alexandru Macedonski la George Bacovia (1984), De la Arghezi la suprarealism (1985), Limbaje moderne în poezia românească de azi (1986), Limbaje lirice contemporane (1988), Scurtă istorie a literaturii române, 4 vol. (1994-1997), În căutarea autenticităţii (1994), Istoria literaturii române: de la creaţia populară la postmodernism (2000), Istoria literaturii române în secolul XX (2000), Lucian Blaga: autofăurirea prin logos (2003), Mircea Eliade: viaţa ca operă, opera ca viaţă (2003), M. Eminescu în raza gândului etern (2005), Arghezi (2005; ed. a II-a – 2010), Critici prozatori (2010), Timpuri zbuciumate (memorii; 2004), Sfârşit şi început de mileniu (memorii; 2010).
Prin dispariţia lui Dumitru Micu, literatura română suferă o grea pierdere.



duminică, 3 iunie 2018

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca
03.06.1938  Mircea Coloşenco
04.06.1948  Paul Drogeanu
05.06.1948  Aureliu Goci
08.06.1937  Gelu Ionescu
09.06          Elena Zaharia-Filipaş
09.06.1939  A.Gh. Olteanu
10.06.1933  Iordan Datcu
20.06.1942  Geo Vasile
22.06.1965  Vlad Alexandrescu
23.06          Viola Vancea

miercuri, 30 mai 2018

Cărţile colegilor noştri


Adrian Niţă - Teoria substanţei la Leibniz, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018


A.Gh. Olteanu - Glose pe marginea cărţilor, vol. II, Editura Sigma, Bucureşti, 2018

 
 Poezia războiului de reîntregire a neamului şi a Marii Uniri, Antologie de Marin Iancu
Editura Vatra Veche, Târgu-Mureş, 2018

vineri, 25 mai 2018

Noul Comitet de Conducere al Filialei



Adunarea Generală Extraordinară a Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România care s-a desfăşurat în data de 25 mai 2018, având ca scop completarea Comitetului de Conducere al Filialei, a ales ca membri în Comitetul de Conducere pe domnii Ioan Adam şi Mihai Zamfir. Doamna Ana Dobre a fost aleasă în rezerva Comitetului de Conducere.
Astfel, Comitetul de Conducere al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România pentru mandatul 2018-2023 este următorul:
Radu Voinescu - preşedintele Filialei
Ioan Adam
Dan Cristea
Daniel Cristea-Enache
Mihai Zamfir
Ana Dobre (rezervă).

luni, 21 mai 2018

Conferinţele Filialei de Critică – 23 mai 2018



   Al doilea eveniment din acest an în cadrul ciclului „Conferinţele Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR”, derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, cuprinzând patru conferinţe anual, va avea loc miercuri, 23 mai 2018, ora 17.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8, în spatele Bisericii Albe), Sala Perpessicius.
  Conferinţa, cu titlul „Doamnele domnului Caragiale”, va fi susţinută de criticul şi istoricul literar Gelu Negrea.
  Membrii Filialei de Critică sunt invitaţi de drept.

vineri, 11 mai 2018

Convocarea Adunării Generale Extraordinare a Filialei de Critica 25 mai 2018



În temeiul Art. 33 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Filialei în data de 25 mai 2018, ora 12.00, la Sediul Uniunii Scriitorilor din România din Calea Victoriei, nr. 133, Sectorul 1, Bucureşti.
Ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare:
1. Completarea Comitetului de Conducere al Filialei.
      
Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a U.S.R.,
Radu Voinescu

marți, 8 mai 2018

Nominalizări "FestLit" Cluj-Napoca 2018

           Comitetul de Conducere al Filialei a trimis următoarea nominalizare pentru Festivalul Naţional de Literatură FestLit Cluj, 2018:
           „Eminescu, poem cu poem, La o nouă lectură”, de Alex Ştefănescu, Editura ALLFA, Bucureşti, 2017.

luni, 7 mai 2018

In memoriam Ion Dodu Bălan



A încetat din viaţă, în ziua de 6 mai 2018, profesorul universitar, scriitorul, criticul şi istoricul literar Ion Dodu Bălan.
Născut la 5 octombrie 1929, în comuna Vaidei, Judeţul Hunedoara, a urmat cursurile liceale la Orăştie şi la Bucureşti. În 1953 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, rămânând în facultate ca asistent şi urcând apoi toate treptele ierarhiei universitare. Doctorat în ştiinţe filologice în 1968 cu o teză despre Octavian Goga. Între 1967 şi 1969 a predat la Universitatea din Toulouse. Exclus de la Universitatea Bucureşti la finele lui 1989, după 1992 a predat mai mulţi ani la Universitatea „Spiru Haret”, din Bucureşti.
A fost redactor (1953-1959) la revista „Tânărul scriitor”, devenită „Mioriţa” apoi „Luceafărul”, unde a ocupat postul de redactor-şef adjunct între 1961-1967.
Funcţionar de stat – vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste între 1969 şi 1977, ales în ierarhia superioară a Partidului Comunist Român –  membru supleant şi, ulterior, membru plin al Comitetului Central între 1969 şi 1989.
A debutat în 1953 în publicaţiile „Avântul” şi „Viaţa Românească”. Debutul în volum în 1959, cu Influenţe folclorice în poezia noastră actuală.
Dintre cărţile publicate se pot aminti: Delimitări critice (1964), Valori literare (1966), Octavian Goga (1966, 1971, 1975), Condiţia creaţiei (1968), Cuvintele au cuvântul (1971), Ethos şi cultură sau vocaţia tinereţii (1972), La politique culturelle en Roumanie (Paris, 1974), Artă şi ideal (1975), Constelaţii diurne (1979), Resurecţia unui poet – Aron Cotruş (1981), Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare (1985), Pietre pentru templul lor (1985), Repere critice (1988), Momente ale liricii româneşti în secolul XX (2000), o evocare romanţată a lui Aurel Vlaicu (Copilăria unui Icar  – 1974, 1976, 1982), plachete de versuri: Neliniştea fântânii (1978), Arbori pentru veşnicii (1981), Peisaj interior (1986) etc.
A îngrijit şi a prefaţat ediţii din Octavian Goga, I.I. Mironescu, Vasile Alecsandri, Spiridon Popescu, George Coşbuc, Barbu Nemţeanu, Costache Negruzzi, Ioan Slavici, Şt. O. Iosif, Aron Cotruş, Panait Cerna ş.a.
Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române pentru monografia Octavian Goga.
Prin dispariţia lui Ion Dodu Bălan, critica şi istoriografia românească suferă o importantă pierdere.

sâmbătă, 5 mai 2018

Rezultatele alegerilor la Uniunea Scriitorilor din România pentru mandatul 2018-2023




Preşedinte: Nicolae Manolescu
Prim-vicepreşedinte: Varujan Vosganian
Vicepreşedinte: Gabriel Chifu
Preşedintele Filialei Alba–Hunedoara: Cornel Nistea
Preşedintele Filialei Arad: Vasile Dan
Preşedintele Filialei Bacău: Dumitru Brăneanu
Preşedintele Filialei Brașov: Adrian Lesenciuc
Preşedintele interimar al Filialei Bucureşti – Literatură pentru Copii şi Tineret: Victor Gh. Stan
Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară: Radu Voinescu
Preşedintele Filialei București – Dramaturgie: Radu F. Alexandru
Preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie: Horia Gârbea
Preşedintele Filialei Bucureşti – Proză: Aurel Maria Baros
Preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri Literare: Peter Sragher 
Preşedintele Filialei Chişinău: Leo Butnaru
Preşedintele Filialei Cluj: Irina Petraş
Preşedintele interimar al Filialei Craiova: Gabriel Coşoveanu
Preşedintele Filialei Dobrogea: Angelo Mitchievici
Preşedintele Filialei Iaşi: Cassian Maria Spiridon
Preşedintele Filialei Piteşti: Nicolae Oprea
Preşedintele Filialei Sibiu: Ioan Radu Văcărescu
Preşedintele Filialei Sud-Est: Corneliu Antoniu
Preşedintele Filialei Târgu Mureş: Béla Markó
Preşedintele Filialei Timişoara: Cornel Ungureanu

Membrii Consiliului Uniunii Scriitorilor din România:
Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Cornel Nistea, Vasile Dan, Dumitru Brăneanu, Adrian Lesenciuc, Victor Gh. Stan (interimar), Radu Voinescu, Radu F. Alexandru, Horia Gârbea, Daniel Bănulescu, Aurel Maria Baros, Ion Lazu, Peter Sragher, Antoaneta Olteanu, Leo Butnaru, Irina Petraş, Ovidiu Pecican, Gabriel Coşoveanu (interimar), Angelo Mitchievici, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Oprea, Ioan Radu Văcărescu, Corneliu Antoniu, Béla Markó, Cornel Ungureanu, Marian Odangiu.

Adunările Generale de la Filiala Bucureşti – Literatură pentru Copii şi Tineret şi de la Filiala Craiova se vor reconvoca pentru alegerea preşedinţilor acestor Filiale.

Membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România:
Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Ion Cristofor, Cassian Maria Spiridon, Horia Gârbea, Aurel Maria Baros, Mircea Mihăieş, Peter Sragher.

Directorii Uniunii Scriitorilor din România:
Directorul de Programe Interne: Sorin Lavric,
Directorul de Programe Externe: Răzvan Voncu,
Directorul de Imagine: Daniel Cristea-Enache,
Directorul Economic: Stela Pahonţu,
Directorul Administrativ: Ion Pahonţu.

Comisiile Uniunii Scriitorilor din România:

Comisia Socială: Simona-Grazia Dima, Ion Lazu, Emil Lungeanu, Nicolae Prelipceanu, Dan Stanca, Florin Toma (rezervă).

Comisia de Relaţii Externe: Aurel Maria Baros, Leo Butnaru, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Răzvan Voncu, Tudora Şandru-Mehedinţi (rezervă).

Comisia Minorităţilor: Dagmar Maria Anoca, Béla Markó, Slavomir Gvozdenovici, Ivan Kovaci, Karácsonyi Zsolt.

Comisia de Cenzori: Valentin Bazăverde, Constantin Capița, Liviu Capşa, Marius Chelaru, Nicolae Corlat, Mircea Stâncel (rezervă).

Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excluderi: Daniel Cristea-Enache, Ion Cristofor, Horia Gârbea, Sorin Lavric, Alex Ştefănescu, Adrian Lesenciuc (prima rezervă), Ioan Radu Văcărescu (a doua rezervă), Vasile Spiridon (a treia rezervă).

Comisia de Onoare şi Demnităţi: Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Vasile Dan, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Angelo Mitchievici (rezervă).

Comisia de Validare: Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghişor, Vasile Popovici, Nicolae Prelipceanu, Răzvan Voncu, Adi Cristi, Ioan Moldovan (rezervă), Mihai Zamfir (rezervă).

luni, 30 aprilie 2018

Aniversări în mai Filiala de Critică

06.05.1938  Mihail Mihailide
12.05          Mioara Apolzan
12.05          Gabriela Omăt
17.05.1945  Nicolae Mecu
20.05.1930  Geo Şerban
25.05.1933  Eugen Simion
26.05.1943  Liviu Grăsoiu

sâmbătă, 14 aprilie 2018

Alegeri în Filiala de Critică 2018

  În urma desfăşurarării adunării generale pentru alegeri a Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România din data de 14 aprilie 2018 şi a votului pentru preşedinţia Filialei, criticul Radu Voinescu a primit un nou mandat de preşedinte.
  Comitetul de Conducere al Filialei va putea fi cunoscut la o dată ulterioară celei de 5 mai 2018, după ce se vor organiza noi alegeri pentru desemnarea tuturor membrilor acestuia, deocamdata din Comitet făcând parte, conform voturilor exprimate in Filială, criticii Dan Cristea şi Daniel Cristea-Enache.

sâmbătă, 31 martie 2018

Colocviul Filialei de Critică 31 martie 2018

     Sâmbătă, 31 martie 2018, a avut loc, în Sala Perpessicius a Muzeului Naţional al Literaturii Române, a VIII-a ediţie a Colocviilor anuale de Critică ale Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România. Au participat critici literari, membri ai fililalei, universitari, invitaţi de la alte filiale ale USR, jurnalişti culturiali, public. Sub genericul "Teme, strategii, tehnici în proza românească de după 1989", au fost prezentate următoarele comunicări:


Radu Voinescu – „Proza între 1990 şi 2018, de la stagnare la resurecţie: scurtă retrospectivă”
Maria-Ana Tupan – „Întâlniri de gradul doi: structuri narative şi teorii critice la început de secol."
Dan Gulea – „Tema istoriei în proza recentă”
Ana Dobre – „Doi prozatori a timpului de azi: Gheorghe Stroe şi Ioana Băeţica”
Simona Vasilache – „Proza scurtă sau romanul? O problemă de tehnică narativă”
Dan Stanca – „Proza românească de azi, între diversitate şi confuzie”
Horia Gârbea – „Parfumul trecutului mort - reconstituiri istorice în proza ultimului deceniu”
Doina Ruşti – „Tipuri de naraţiune in proza romanească actuală”
Vasile Spiridon – „«Sexistenţialismul» – noua paradigmă a trăirismului”
Mircea Opriţă – „Proza SF – un gen în firească evoluţie”
Angelo Mitchievici – „Punctum şi studium: o reflecţie cu privire la câteva fotograme literare în proza Hertei Müller şi cea a lui Augustin Cupşa”
Ion Bogdan Lefter – „Inventar prozastic 1990-2018: continuităţi, consolidări, epuizări, reorganizări, recuperări, nume noi, improvizaţii, tăceri".