Aniversări în decembrie Filiala de Critică

02.12         Simona Vasilache
08.12.1958 Radu Voinescu
12.12.1953 Dan C. Mihăilescu
13.12.1953 Christian Crăciun
16.12.1943 Tudor Olteanu
20.12.1955 Liviu Franga

Colocviul de Toamnă al Filialei de Critică

Uniunea Scriitorilor din România                                           Muzeul Naţional al Literaturii Române

Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară         

Invitaţie

 Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România va desfăşura, în data de 29 noiembrie 2018, a doua ediţie a Colocviului de Toamnă al Filialei.

Tema va fi: „Istoriografia şi istoriile literare, azi”.

 Colocviul este organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cu sprijinul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi va avea loc în Sala „Perpessicius” a Muzeului, din Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), între orele 16.00–19.00.

 Moderator: Radu Voinescu, critic literar, preşedintele Filialei, 

 Parteneri media: Radio România Cultural.

 Proiectul este coordonat de Radu Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară.

 Ne face plăcere să vă invităm să luaţi parte la această manifestare.

Gala premiilor filialelor bucureştene ale USR pe anul 2017

     Luni, 19 noiembrie 2018, în cadrul unei ceremonii comune a filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România, care a avut loc la Teatrul „Iosif Naghiu” de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, au fost acordate premiile pe anul 2017 ale Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară.

    Juriul Filialei, alcătuit din Ioan Adam, Mircea Anghelescu, Dan Cristea (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Mihai Zamfir, a hotărât atribuirea următoarelor premii:

      Premiul Cartea anului 2017, ex aequo:

      –        Liviu Grăsoiu – Povestea dintre vorbe, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2017;

–        Nicolae Scurtu – Titu Maiorescu în corespondenţă cu Ion Petrovici. Completări edificatoare, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2017;

           Premiul Opera Omnia – Elena Zaharia-Filipaş, pentru întreaga activitate de critic, istoric literar şi editor îngrijitor de ediţii.

      Premiile au fost asigurate de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române.
      O Diplomă de Onoare a fost acordată directorului Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, pentru admirabilul sprijin acordat activităţilor Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România.

European Union Prize for Literature pentru Ioana Pârvulescu

  Colega noastră, d-na Ioana Pârvulescu, a obţinut de curând, mai exact, în ziua de 6 noiembrie 2018, European Union Prize for Literature.
   Manifestarea și-a sărbătorit anul acesta al zecelea an de la înființare printr-un concurs european destinat doar foștilor câștigători ai acestui premiu. Tema a fost A European Story, o povestire de maximum 2000 de cuvinte, din orice epocă și în care să existe o valoare europeană. Toate povestirile au fost publicate într-un volum colectiv, atât în limba în care au fost scrise, cât și în traducere engleză. La concurs au participat 36 de concurenți din 26 de țări europene. Din România au fost doi reprezentanți: Ioana Pârvulescu, a cărei proză, O voce, a fost dedicată Monicăi L.[ovinescu] și libertății, în particular libertății cuvântului, și Claudiu M. Florian, cu proza cu nuanțe satirice Moștenirea (scrisă în limba germană).
   Premiul Uniunii Europene pe 2018 a fost acordat așadar câștigătorului concursului, de către un juriu internațional de specialitate, alcătuit din: Liana Sakelliou (Grecia), președinta juriului, Maria-João Costa (Portugalia), Nina George (Germania), Juancho Pons (Spania), Cathy Rentzenbrink (Marea Britanie). Premiul a fost acordat povestirii O voce/A voice de Ioana Pârvulescu (traducere în engleză de Mihnea Gafița). Din motivația juriului menționăm: „A voice is an exceptional story that moves readers deeply to feel the importance of freedom for Europe before and after the Cold War.” 
   Pe lângă acest premiu a mai fost atribuit un premiu de popularitate, bazat pe voturile on-line ale cititorilor, pentru Jelena Lengold (Serbia) și unul pentru Moștenirea Culturală Europeană, acordată tot de juriul de specialitate, pentru Lidija Dimkovska (Macedonia).

 

Păstrarea limbii române

Uniunea Scriitorilor din România atrage atenția asupra degradării continue

a limbii române şi a nivelului de cultură din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din România, ca organizație de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiției cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni.

Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității şi un liant al unității naționale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societății s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță Văcărescu, o echivala cu patriotismul.

Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte și scrie incorect este puțin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenței unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenței.

Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba română vorbită și scrisă în spațiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariții publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri.

Degradarea limbii române vorbite este însoțită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă –, viața publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.

Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul față de învățământ la erodarea instituțiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în fața acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spațiului public şi, mai ales, față de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacție în fața acestor evoluții negative, care periclitează însăşi identitatea națională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor în cauză întreaga ei experiență culturală, pentru corectatea acestei stări de lucruri.

Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toți actorii vieții publice, ca şi la instituțiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționalități, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcționării României ca stat european modern.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România