joi, 31 decembrie 2020

La mulţi ani, 2021!

    Comitetul de Conducere al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România urează tuturor membrilor Filialei şi tuturor vizitatorilor acestui site un an 2021 mai bun, mai prietenos şi mai rodnic!

     La mulţi ani!


 


joi, 3 decembrie 2020

Cărţile colegilor noştri

 

                                       Mihai Zamfir, În aşteptare, roman, Editura Polirom, Iaşi, 2020

                                Mihai Zamfir, Alt jurnal indirect, Editura Spandugino, Bucureşti, 2020
Alex Ştefănescu, Eu şi comunismul, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2020
 Sorin Lavric, Defazarea sufletească şi alte eseuri, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2020

miercuri, 2 decembrie 2020

Primiri de noi membri în filiala de Critică

Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, întrunit în şedinţă în ziua de 27 noiembrie 2020, a aprobat raportul Comisiei de Validare, care a propus primirea în rândurile membrilor USR pentru Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a domnului 
   Ion Nistor.

marți, 1 decembrie 2020

Aniversări în decembrie Filiala de Critică

02.12.        Simona Vasilache
08.12.1958 Radu Voinescu
12.12.1953 Dan C. Mihăilescu
13.12.1953 Christian Crăciun
16.12.1943 Tudor Olteanu
17.12.1937 Marin Diaconu
20.12.1955 Liviu Franga

luni, 2 noiembrie 2020

Cărţile colegilor noştri

 

Elena Vulcănescu, De unde nasc legendele la Eminescu,  
Editura Etnos, Bucureşti, 2020

Marian Nencescu, Delicii istorico-literare, Editura Detectiv Literar, Bucureşti, 2020

Marian Nencescu, Artificii critice, Editura Detectiv Literar, Bucureşti, 2020

duminică, 1 noiembrie 2020

Aniversări în noiembrie Filiala de Critică

01.11.1943 Ioan St. Lazăr
02.11.1955 Răzvan Ionescu
06 11 1940 Mihai Zamfir
06.11.1947 Gabriela Danţiş
06.11.1947 Alex. Ştefănescu
07.11.1916 Mihai Şora
10.11.1932 Ştefan Cazimir
10.11.1942 Dan Cristea
23.11.1933 Stancu Ilin
26.11.1946 Lucian Tamaris
27.11.1939 Nicolae Manolescu
27.11.1967 Sorin Lavric  
28.11.1941 Eugen Negrici
30.11.1932 Gálfalvi Zsolt

sâmbătă, 17 octombrie 2020

In memoriam Radu Călin Cristea

  S-a stins din viaţă, în ziua de 17 octombrie, criticul literar şi jurnalistul Radu Călin Cristea.   

  Născut la la 30 aprilie 1955, la Ineu, judeţul Arad, a fost absolvent al Liceului Teoretic din Chişineu-Criş, judeţul Arad (1974) şi al Facultatăţii de Limba şi Literatura Română, Secţia română-franceză, de la Universitatea din București (1979). 

  A predat, după absolvirea facultăţii, între anii 1979 şi 1981, limba franceză la şcolile generale din Arpăşel, Tăut şi Talpoş, judeţul Bihor, după care a fost angajat ca Instructor de teatru de păpuşi la Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei Buftea, unde a funcţionat până în 1982. 

  Din 1983 a devenit realizator de publicaţii sportive la Clubul Sportiv „Rapid” Bucureşti, iar din 1988 redactor la revista „Urzica” (1988-1990), pentru ca, din 1990 şi până în 2005 să fie redactor, apoi redactor-şef adjunct şi, în cele din urmă, redactor-şef la revistele „Cuvîntul” şi „Amfiteatru”. A colaborat la „Radio BBC” din 1990, fiind, de asemenea, corespondent pentru Radio „Europa Liberă” la Bucureşti între 1990 şi 1995. Din 1995 până în 2003 a lucrat la postul de radio „Europa Liberă”, la Praga. A mai lucrat la cotidianul „Averea”, Bucureşti, între 2005 şi 2007, şi apoi  la Editura „Cuvîntul”, până în 2008. 

În anii 2008-2009 a fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române, pentru a reveni, în calitate de corespondent în străinătate, la „Cuvântul”, până în 2010, când a trecut ca editorialist la Institutul pentru Liberă Iniţiativă (2010-2012). 

  A fost, vreme de două luni (mai-iunie 2012), consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru a îndeplini, apoi, tot pentru două luni, funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Televiziune. Din iulie 2012 până în februarie 2013 a fost redactor-şef la Redacţia Literatură şi Arte din Societatea Română de Televiziune. Din 2013 a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului. 

  A debutat publicistic aproape simultan, în 1973, în „Familia”, recomandat de Ştefan Aug. Doinaş, şi în „Orizont”. A colaborat la: „22”, „Cuvîntul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Orizont”, „Vatra”, „România Liberă”, „România  Literară”, „Sfera Politicii”, „Ziua”, „Averea”, „Cotidianul”, „Historia”, „Dilema”, „Dilemateca”, „Adevărul”, „Observatorul cultural”, „Gazeta Sporturilor”, „La Croix-l'Événement” (Franţa), „The Wall Street Journal” (SUA), „Radio Free Europe/Radio Liberty” etc. 

  A publicat următoarele volume: Emil Botta sau despre frontierele inocenţei (1984), Luntre şi punte, 12 conversaţii despre tranziţie (2010), Împăratul cu şapcă – Regimul Traian Băsescu şi elitele sale (2017).   Pentru activitatea sa literară a fost răsplătit cu Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor  pe anul 1984, cu Premiul „G. Călinescu” pentru cea mai bună carte de critică în anul 1985, cu Premiul special al revistei „Observator cultural”, în 2018, şi, în acelaşi an, cu Premiul pentru eseu al revistei „Convorbiri literare”. Prin dispariţia prematură a lui Radu Călin Cristea, critica literară şi publicistica românească suferă o grea pierdere.


joi, 15 octombrie 2020

In memoriam Grigore Smeu

    A încetat din viaţă, în ziua de 14 octombrie, esteticianul Grigore Smeu. Născut la 26 octombrie 1928, în satul Bâltişoara, Gorj, a urmat, între 1941-1949, Liceul „Tudor Vladimirescu” din Tâgu-Jiu, pentru a se înscrie, ulterior, la. Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1953. În 1970, a obţinut doctoratul în filosofie la aceeaşi facultate. 
    Vocaţia sa a fost cercetarea, aşa încât, încă din studenţie, din anul 1950, a lucrat la Institutul de Filosofie al Academiei Române în calitate de cercetător ştiinţific, până în 1995, fiind, timp de două decenii şef al Sectorului de Estetică; între 1978 şi 1988 a îndeplinit funcţia de director adjunct al institutului. După 1990 a fost profesor universitar asociat la Universitatea din Bucureşti. 
    A debutat publicistic în revista „Cercetări Filosofice”, în 1956, publicând mai apoi studii, eseuri, cronici în „Cercetări filosofice”, „Revista de Filosofie”, „Studii şi cercetări de istoria artei”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Arta plastică”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Astra”, „Scânteia tineretului”, „Analele Universităţii Bucureşti”, „Revue roumaine des sciences sociales - série de Philosophie et Logique”, „La Roumanie d'aujourd’hui”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Vatra”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cugetarea”, „Alternative”, „Limbă şi literatură”, „Jurnal literar”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Revista de filosofie şi drept a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova”, „Columna” (Chişinău), „Caiete de cultură” (Chişinău), „Literatorul”, „Universul cărţii”, „Psihanaliza”, „File de Filosofie (Chişinău), „Terra Litua”, „Symposion”, „Vitraliu”, „Cultura”, „Caiete critice”, „Jurnalul literar” şi încă multe altele. 
    Numeroasele volume publicate se înscriu în majoritate în sfera esteticii şi a teoriei artei: Sensuri ale frumosului în estetica românească (1969), Previzibil şi imprevizibil în epică (1972), Repere estetice în satul românesc (1973), Relaţia social-autonom în artă (1976), Introducere în estetica artei de amatori (1980), Sensibilitatea estetică românească (1983), Interdependenţa valorilor în literatură (1987), Esteticul cotidian în lumea de azi (1992), Marin Preda – o filosofie a naturii (1994), Libertatea artistică în literatura română (2005), Istoria esteticii românesti (vol. 1 – 2008, vol. 2 – 2009), Desene rupestre şi tradiţii artistice. Un spectacol în perimare? (2010), Liviu Rusu în estetica europeană a secolului al XX-lea (2013). A scris şi versuri: Pelerinaj (1974), Ceremoniile umbrelor (1996), Hamletizând. Parodii plebeiene, poezie (2014), precum şi proză: Grădina înclinată, roman (1974), Transplant de vocaţie, roman (2007), Cu Kant la copcă, povestiri (2009), Trecerea, roman (2010), Trei crai de la apus, proză scurtă (2014), Şi privighetoarea cânta, cânta..., proză scurtă (2013), fiind atras şi de memorialistică: Zâmbet tras pe roată. Memoriile unui cercetător (2012). 
    S-a numărat între coordonatorii şi autorii tratatului Estetica, apărut la Editura Academiei Republicii Socialiste România în 1983. 
    Activitatea i-a fost recunoscută prin acordarea Premiului „Simion Bărnuţiu” al Academiei Republicii Socialiste România pe 1966 şi a Premiului Centrului Internaţional de Cultură „Geoge Apostu” (Bacău), pentru contribuţia la cunoaşterea şi afirmarea valorilor specifice ale esteticii româneşti (2008).
     Dispariţia lui Grigore Smeu constituie pentru estetica românească o pierdere de nerecuperat.

duminică, 11 octombrie 2020

In memoriam Liviu Grăsoiu

    S-a stins din viaţă, în ziua de 10 octombrie, criticul, publicistul, jurnalistul de radio şi de televiziune Liviu Grăsoiu.
    S-a născut la 26 mai 1943, în București. A absolvit Liceul „Gh. Lazăr” (1961), apoi, după satisfacerea stagiului militar, a urmat, între 1963-1968, cursurile Facultăţii de Litere a Universității din București.
    După absolvire a lucrat, între anii 1968 şi 1971, ca redactor la Redacţia Literară a Radioteleviziunii Române, a trecut ca redactor la Redacţia de Actualităţi a Televiziunii Române, unde a lucrat între 1971 şi 1980), revenind în Redacţia Literară până în 1986, an când a fost numit redactor-şef al Redacţiei Literare la Radio România, funcţie pe care a îndeplinit-o până în anul 2006, când s-a pensionat.
    Debutul publicistic şi l-a făcut în 1968, la Radioteleviziunea Română. De-a lungul anilor, a colaborat la mai multe publicaţii literare, precum: „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Viața Românească”, „Ateneu”, „Ex Ponto”, „Ponto-Franco”, „Oglinda literară”, „Litere” ș.a.
    În anii în care a fost încadrat la Televiziunea Română a realizat scenarii și filme documentar-artistice, între care: Capul de zimbru (după V. Voiculescu), Aci sosi pe vremuri (pe versuri de Ion Pillat), Elegie în amurg (pe versuri de V. Voiculescu), Colecția Donna (interferențe poezie și arte vizuale), Scrisoarea III (transpunere cinematografică după poemul lui M. Eminescu în interpretarea lui Damian Crâșmaru), Imn Eminescului (scenariu pe versuri de Valeriu Anania), Inscripție pe un basm (spectacol radiofonic cu public).
    Ca om de radio, a fost realizator la emisiunile „Revista literară radio” şi „Scriitori la  microfon”, aceste două decenii punându-şi marcat amprenta pe stilul şi pe implicarea sa în promovarea culturii clasice româneşti, ca şi a unora dintre scriitorii contemporani, fiind un statornic şi dedicat slujitor al valorilor noastre, tradiţionale sau moderne.
    A publicat o serie de volume de critică şi istorie literară, mai toate probând interesul manifest pentru scriitorii care au fost şi pentru opera lor: Șt.O. Iosif sau Doinirea ca vocație și destin (1985), George Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (1999), Emil Giurgiuca. Sub povara vremurilor (2006), Prima pagină sau între 60 și 65. Editoriale difuzate între 1999-2005 în „Revista literară radio” (2007), Apariții neașteptate (2008), Ferestre spre trecut. Studii și comentarii despre scriitorii interbelici (2010), Poeți și poezie (2011), Mereu poeții (2013), Povestea dintre vorbe. Studii și comentarii (2017).
    Admirator al lui V. Voiculescu şi fin cunoscător al operei acestuia, i-a dedicat o parte dintre eforturile sale critice şi editoriale, astfel, după studiul Poezia lui Vasile Voiculescu (1977), a îngrijit ediţiile: V. Voiculescu, Poezii (1983; în prestigioasa şi populara colecţie „Biblioteca Pentru Toţi”); V. Voiculescu, Poezii alese (1996); Voiculesciana. Contribuții diverse la cunoașterea operei lui V. Voiculescu (2008). A mai îngrijit o antologie lirică din opera lui Constantin de Chardonnet (Dan Constantinescu, Dan Bocaniciu, Daniel Boc, Daniel Constantin, Fradre Constantin), Nox et solitudo (2006), poet singular, pe care îl aprecia în mod deosebit.
    În ultimii ani a fost preocupat de avatarurile şi de scriitorii aşa-numitei Şcoli de la Târgovişte, contribuind la câteva dintre volumele colective dedicate fenomenului, tipărite la Editura Bibliotheca, din Târgoviște.
    Pentru volumul Povestea dintre vorbe. Studii și comentarii, i s-a acordat Premiul Cartea anului 2017 al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România.
Prin plecarea dintre noi a lui Liviu Grăsoiu, critica românească ataşată de valorile clasice ale literaturii noastre suferă o grea pierdere.


miercuri, 30 septembrie 2020

Aniversări în octombrie Filiala de Critică

05.10.1941  Niculae Constantinescu
07.10.1935  Livius Ciocârlie
07.10.1947  Gheorghe Chivu
09.10          Alexandra Ciocârlie
10.10.1975  Liliana Corobca
10.10.1971  Iulian Băicuş
11.10.1950  Nicolae Bârna
13.10          Corina Ciocârlie
14.10.1929  Niculae Gheran
15.10          Dorina Grăsoiu
17.10          Marina Cap-Bun
18.10.1938  C. Stănescu
19.10.1958  Ana Dobre
24.10.1940  George Gibescu
26.10.1928  Grigore Smeu
26.10.1933  Ion Bălu
27.10.1954  Alexandru Bulandra
27.10.1940  Petre Florea
28.10.1938  M.N. Rusu
28.10.1943  Corneliu Lupeş


duminică, 6 septembrie 2020

Cărţile colegilor noştri

 

Ana Dobre, Miron Radu Paraschivescu
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2020 

Constantin Trandafir, Constelaţia de aur a scriitorilor români
Editura Pleiade, Satu Mare, 2020

Simona Sora, Complezenţă. Înăţarea la ortopedie ● Musafir pe viaţă
 Editura Polirom, Iaşi, 2020

marți, 1 septembrie 2020

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

 06.09.1950  Nicolae Georgescu
07.09.1930  Gheorghe Mihăilă
08.09.1952  Marian Popescu
17.09          Valentina Curticeanu
18.09.1948  Andrei Oişteanu
21.09.1946  Georgeta Adam
28.09.1931  Valeriu Râpeanu

sâmbătă, 1 august 2020

Aniversări în august Filiala de Critică

02.08         Dora Mezdrea
05.08.1972 Paul Cernat
05.08.1945 Titi Damian
11.08         Diana Turconi
15.08.1956 Mariana Neţ
16.08.1941 Victor Petrescu
16.08.1959 Marin Marian Bălaşa
19.08.1946 Ioan Adam
19.08.1986 George Neagoe
23.08.1948 Andrei Pleşu
24.08.1947 Victor Ivanovici

joi, 9 iulie 2020

In memoriam Florin Mihăilescu



S-a stins din viaţă, în ziua de 7 iulie 2020, criticul, teoreticianul şi istoricul literar, profesorul universitar Florin Mihăilescu.
S-a născut la 9 august 1937, la Slatina, unde a şi urmat treptele formării până la terminarea liceului. În 1954 a intrat la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1959. A obţinut doctoratul în filologie în 1971 la aceeaşi Universitate, cu o teză despre E. Lovinescu realizată sub conducerea lui Şerban Cioculescu.
Între 1959 şi 1962 a lucrat ca profesor şi metodist cultural în diverse localităţi din judeţul Olt, precum şi în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea.
Din 1962 a devenit asistent la Institutul Pedagogic din Bucureşti, pentru ca în 1973 să se transfere la catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde a parcurs toate treptele şi gradele didactice până acela de profesor (1996) şi de unde s-a pensionat în  2006.
Între  1979 şi 1985 a funcţionat ca lector de limbă, cultură şi civilizaţie românească la Université Provence (Aix-Marseille I), Franţa, unde s-a ocupat, între altele, de îngrijirea volumului Actele Colocviului Internaţional de la Aix-en-Provence, 3-5 mai 1984, cu tema Mircea Eliade et les horizons de la culture (Université de Provence, 1985).
A fost director al Direcţiei pentru imaginea României în lume, din cadrul Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului României în perioada 1991-1992.
A colaborat la mai multe publicaţii, precum: „Gazeta literară”, „Viaţa Românească”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Limbă şi literatură”, „Ramuri”, „Revista nouă”, „Pro Saeculum”, „Paradigma”, „Analele Universităţii Bucureşti” etc.
Dintre numeroasele volume publicate, cele mai multe dedicate înţelegerii rolului, statutului şi funcţiilor criticii literare în câmpul literaturii, se reţin : E. Lovinescu şi antinomiile criticii (1972, ediţia a II-a – 2016); E. Lovinescu interpretat de... (1973); Introducere in opera Hortensiei Papadat-Bengescu (1975); Tradiţie şi inovaţie (1975); Conceptul de critică literară în România (2 volume, 1976, 1979); Semnificaţiile criticii contemporane (1976); Aesthesis carpato-dunărean (1981); Hortensia Papadat-Bengescu (in limba maghiară), Editura Kriterion (1986); Introducere în opera lui Mihai Ralea (1997); Extemporale critice (1998); Critice şi metacritice (1999); De la proletcultism la postmodernism (2002); Reconstituiri critice (2007); Critica sau judecata fără sfârşit (2008); Amendamente la ideile critice (2012), Critica sine qua non, Critica şi criticii. cronici, studii, eseuri, 2019).
A îngrijit volumul N. Iorga interpretat de... (1979); volumele 4,5,6,7 din ediţia Mihai Ralea: Scrieri, 1988-1989) şi altele.
Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România i-a acordat Premiul Opera omnia pe anul 2016.
Prin dispariţia lui Florin Mihăilescu, critica şi teoria literară românească suferă o pierdere ireparabilă.

sâmbătă, 4 iulie 2020

Colocviu de Critică ediţia a X-a, 2020




    În zilele de 1-4 iulie 2020, s-a desfăşurat, Colocviului anual al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţia a X-a, colocviu desfăşurat prin corespondenţă, care a avut tema:
„Dialogul cu clasicii, azi”
    Au fost prezentate următoarele comunicări:
Maria-Ana Tupan – „Ce este un clasic? La trei sferturi de veac de la apariţia eseului lui T.S. Eliot cu acest titlu"
Horia Gârbea – „Ireparabil, irepetabil. Difuziunea clasicilor în mediul contemporan”
Christian Crăciun – „Zidul clasic”
Iulian Băicuş – „Eminescu faţă cu Shakespeare”
Marian Nencescu  – „Neagoe Basarab. Paideia versus literatura”
Gheorghe Lăzărescu – „Liceenii şi clasicii”
Ana Dobre – „Dialogul clasicilor. Confruntări, polemici, afirmări”
Ion Bogdan Lefter – „Cel mai bun prezent pentru trecut: trei decenii (postcomuniste) faste pentru istoria literară românească”
Radu Voinescu – „Clasicii, noi şi viitorul literaturii”
            Textele comunicărilor vor fi publicate în numerele următoare ale revistei „Neuma”.

marți, 30 iunie 2020

Aniversări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953 Dan Oprescu
02.07          Isabela Vasiliu-Scraba
07.07.1923  Constantin Bălăceanu-Stolnici
08.07          Simona Sora
17.07.1953  Marian Nencescu
29.07.1964  Adrian Niţă
30.07.1958  Dan Pavel

luni, 15 iunie 2020

Anunţ important! Reluarea activităţii secretariatului filialelor bucureştene ale USR



Activitatea secretariatului Filialelor Bucureştene ale Uniunii Scriitorilor s-a reluat după următorul program:
Luni-Miercuri: 10.00-14.00.
Joi şi Vineri nu se lucrează.
Portul măştii de protecţie şi respectarea celorlalte reguli de igienă publică şi individuală, precum şi de păstrare a distanţei de siguranţă in condiţiile stabilite pentru prevenirea contaminării cu virusul COVID-19 rămân, se înţelege, obligatorii.

luni, 1 iunie 2020

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca
03.06.1938  Mircea Coloşenco
04.06.1948  Paul Drogeanu
04.06.1939  Constantin Trandafir
05.06.1948  Aureliu Goci
08.06.1937  Gelu Ionescu
09.06          Elena Zaharia-Filipaş
09.06.1939  A.Gh. Olteanu
10.06.1933  Iordan Datcu
20.06.1942  Geo Vasile
22.06.1965  Vlad Alexandrescu
23.06          Viola Vancea
30.06.1945  Dorin Tudoran

vineri, 1 mai 2020

Aniversări în mai filiala de Critică

06.05.1938  Mihail Mihailide
13.05.1937  George Sanda
17.05.1945  Nicolae Mecu
20.05.1930  Geo Şerban
25.05.1933  Eugen Simion
26.05.1943  Liviu Grăsoiu

duminică, 5 aprilie 2020

Cărţile colegilor noştri

 

Liliana Corobca, Ionesco. Elegii pentru noul rinocer,
Editura Polirom, Iaşi, 2020 


Alexandru Bulandra, Iisus esenianul şi mama Lui, Maria, 
Editura Paideia, Bucureşti, 2020

miercuri, 1 aprilie 2020

Aniversări în aprilie Filiala de Critică

10.04.1947  Mirela Roznoveanu
12.04.1940  Mircea Martin
13.04.1951  Petre Răileanu
17.04.1940  Ionel Oprişan
19.04          Maria-Ana Tupan
23.04.1951  Paul Dugneanu
23,04.1948  Gheorghe Lăzărescu
30.04.1955  Radu Călin Cristea

luni, 23 martie 2020

Anunţ important - Program de lucru Birou filiale bucureştene martie-aprilie 2020

Ca urmare a măsurilor adoptate de Guvernul României privind limitarea răspândirii COVID-19, activitatea Secretariatului Filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România se suspendă până la încetarea stării de urgenţă.
Reluarea activităţii va fi comunicată în mod oportun.

vineri, 13 martie 2020

Cărţile colegilor noştri



 Dan Cristea, Alte cronici de la Snagov, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2019

 


Dan Pavel, Războaiele neterminate din Era Facebook, Editura Polirom, Iaşi, 2019
 




Titi Damian, Exegeze contemporane, Editura Editgraph, Buzău, 2019

 Titi Damian, Lecturi la miezul nopţii, Editura Editgraph, Buzău, 2019






marți, 10 martie 2020

Primiri 2020 Filiala de Critică

Analizând cererile şi dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România pentru anul 2020, depuse la Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, Comitetul de Conducere al Filialei a hotărât trimiterea la Comisia de Validare a USR a dosarului domnului 
                                    Ion Nistor..

vineri, 14 februarie 2020

Conferinţele Filialei de Critică – I/2020



   Miercuri, 19 februarie 2020, ora 17.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Naţional al Literaturii Române, Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe), va avea loc primul eveniment din acest an în cadrul ciclului „Conferinţele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR”, derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române.
   Conferinţa, cu titlul „Eseul şi politica. Radiografia unui gen literar”, va fi susţinută de dl. Dan Pavel.
   Membrii Filialei de Critică sunt invitaţi de drept.

vineri, 31 ianuarie 2020

Aniversări în februarie Filiala de Critică

01.02          Ileana Corbea
02.02.1940  Adrian Anghelescu
05.02.         Monica Spiridon
10.02.1942  Mihai Dinu
14.02.1963  Teodor Baconschi
19.02.1974  Daniel Cristea Enache
22.02.1977  Dan Gulea
27.02.1939  Alexandru Melian

luni, 13 ianuarie 2020

Primiri în Filiala de Critică 2020. Anunţ important!

 Candidaţii care doresc să îşi depună dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România la Filiala Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară pentru anul acesta sunt rugaţi să o facă până în data de 6 martie 2020 la sediul nostru din Calea Victoriei, nr. 133 (a se vedea şi secţiunea „Contact" de pe blogul nostru).
     Dosarele trebuie alcătuite în conformitate cu prevederile Statutului USR (a se consulta site-ul USR, la secţiunea „Statut” - Anexa 2, Art. 4, punctul b.)
     Formularele de înscriere se pot solicita la adresa de e-mail a Filialei (v. secţiunea „Contact") sau se completează la secretariatul filialelor bucureştene ale USR.
     Depunerea documentelor se poate face zilnic, de luni până joi, între orele 10.00-14.00, vineri, între orele 10.00-12.00
     Atenţie: Dosarele depuse după această dată nu vor mai putea intra în discuţie pentru primirile din anul 2020 !