APEL
Participanţii la Colocviul
Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii
Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi,
limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi
persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica
de carte străină următoarele:
– După exemplul culturilor mari, care dispun de un
important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi
în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes
pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii
guvernamentali.
– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine
privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi
necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ
superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip
de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa
formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi
exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în
tradiţia lor un asemenea interes.
– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o
adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit
un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este
recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii
Scriitorilor.
– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul
cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din
publicaţiile on-line să fie menţionat
întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă
se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel
puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi
arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor
artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin
introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii
le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică
traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata
traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru
a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora
actuală.
Semnează: Ana-Maria
Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu
Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana
Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu
Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş,
Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu,
Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra
Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George
Volceanov, Crina Zărnescu