Aniversări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953 Dan Oprescu                      
02.07          Isabela Vasiliu-Scraba  
08.07          Simona Sora             
15.07.1961 Marian Petcu                     
17.07.1953  Marian Nencescu                 
29.07.1964  Adrian Niţă                     
30.07.1958  Dan Pavel

Cărțile colegilor noștri

 

 

Zamfir Bălan, Intersectări culturale, Editura Muzeul Literaturii Române, 

București, 2026

 Andrei Cornea, Povestea nemuririi, Editura Spandugino, București, 2026

Teodor Baconschi, Tâmple argintii. Gânduri din ultima vreme, 

Editura Spandugino, București, 2026

Cărțile colegilor noștri

  

Mioara Bahna, Prin labirintul scrisului actual, 

Editura Detectiv Literar, București, 2026

 Iulian Băicuș, Secretul lui N. Steinhardt, Editura Eikon, București, 2026

 Iulian Băicuș, Renașterea poemului, Editura Eikon, București, 2026

Marian Nencescu, Plutind cu Miss Liberty, Însemnări de reporter, 

Editura UZP, București, 2026

 

 Marian Nencescu, Călăuză printre cărți. Texte de însoțire, 

Editura PIM, Iași, 2025

Marian Nencescu, Maria Tănase, Sfinxul cu zâmbet amar, 

Editura PIM, Iași, 2025

Aniversări în iunie

03.06.1952  Ioan Buduca                 
04.06.1948  Paul Drogeanu               
04.06.1939  Constantin Trandafir        
08.06.1937  Gelu Ionescu                
09.06           Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933  Iordan Datcu                
15.06           Domnița Ștefănescu          
20.06.1942  Geo Vasile                  
22.06.1965  Vlad Alexandrescu           
23.06           Viola Vancea         
30.06.1945  Dorin Tudoran                

Cozeriile Criticii Mai 2026

    În ziua de joi, 21 mai, s-a desfășurat, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, o nouă întâlnire organizată în cadrul Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară sub genericul „Cozeriile Criticii”.

Tema în jurul căreia s-au purtat discuțiile, urmând o propunere a regretatului nostru confrate Răzvan Ionescu, a fost formulată astfel: „Cum apreciem ecranizările realizate după romanele literaturii române?”

Au fost conturate, cu intenția de a cuprinde, fie și doar pe scurt, enunțiativ, eventual, cât mai mult dintr-o chestiune, practic, inepuizabilă, o seamă de probleme legate de istoricul ecranizărilor în aria cinematografului mondial, ca și în aceea a celui românesc, s-au făcut referiri la specificul adaptărilor operelor literare pentru marele sau micul ecran, cu exemple, unele notorii, altele mai puțin cunoscute, de schițe, nuvele, povestiri, romane, piese de teatru, basme și povești din toate epocile și versiunile lor pentru ecran, la apropierile și diferențele dintre limbajul textual și cel cinematografic, la gramaticile diferite ale celor două arte, cu inserții legate de soluțiile filmice în transpunerea sau escamotarea unor caracteristici ale literaturității, de narativitate, dialoguri, personaje, psihologii, medii sociale, decoruri, montaj, tehnica trucajelor, grimă, costume, ecleraj, viziuni, inovații, stiluri etc.

Discuțiile purtate au mers și către gândirea autorilor de scenarii cinematografice și cea regizorală, în paralel cu creativitatea și cu tehnicile de tip literar, către arta actorului, a imaginii, teoria literaturii și teoria filmului, specificul criticii literare și al criticii de film, invocându-se o anecdotică bogată și semnificativă, nelipsind unele momente și detalii amuzante, s-a amintit de realizări, da și de eșecuri ale unor regizori care s-au apropiat cu mijloace insuficient adecvate de literatură, ofertantă aproape întotdeauna, bază, inspirație pentru o producție cinematografică imensă, concurând scenariile originale, distribuită de-a lungul unei istorii ce se întinde pe o aproape o sută treizeci de ani.

Au participat, implicându-se de cele mai multe ori în expunerea pasionantă a ideilor, a experiențelor, cu agreabile intelectual accente polemice pe alocuri, într-o stenică tensiune a intervențiilor, Georgeta Adam, Carmen Brăgaru, Ioan Adam, Mioara Bahna, Rodica Lăzărescu, Marian Nencescu, Adrian Niță, Simona Vasilache, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Lăzărescu, Nicolae Bârna, Marian Petcu, Marin Marian Bălașa, Tudorel Urian, Iulian Băicuș. De asemenea, Emil Lungeanu și Ion Lazu, de la Filala București – Proză, Eugenia Țarălungă și Mihail Galatanu, de la Filiala București – Poezie, Andreea Teliban și Loreta Popa, de la Muzeul Național al Literaturii Române, Georgeta Drăghici și Cristian Bleotu, de la Radio România Cultural. Nu în ultimul rând, Constantin Vaeni, regizor și scenarist.

Întâlnirea a fost moderată de Radu Voinescu, președintele Filialei.

 

 

Aniversări în mai

02.05.1953  Gabriel Rusu                 
06.05.1938  Mihail Mihailide             
13.05.1937  George Sanda                 
17.05.1945  Nicolae Mecu 

Cărțile colegilor noștri

Stan V. Cristea, Eminescu în imaginarul actualității, cronici literare, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura AIUS, Craiova, 2026 

 

Marin Marian-Bălașa, Eros și magie în India actuală, 

Institutul European, Iași, 2026

 

Marin Marian-Bălașa, Momente și schițe de antropologie cotidiană, 

Institutul European, Iași, 2026

 Titi Damian, Scriitori buzoieni, Editgraph, Buzău, 2025

Aniversări în aprilie

03.04.1952  Andrei Cornea                
03.04.1976  Horia Vicențiu Pătrașcu       
08.04.1952  Gabriel Andreescu            
10.04.1947  Mirela Roznoveanu            
12.04.1940  Mircea Martin                
13.04.1951  Petre Răileanu               
17.04.1940  Ionel Oprişan                
19.04           Maria-Ana Tupan

23,04.1948  Gheorghe Lăzărescu     

          

Cărțile colegilor noștri

 

Ioan Adam, Apelul de seară (cronici literare), 

Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2025 

Iordan Datcu, Introducere în opera lui Ion Taloș, 

RCR Editorial, București, 2026

Aniversări în martie

 01.03          Magdalena Popescu Bedrosian  
10.03.1950  Marin Iancu                  
11.03.1957  Ion Bogdan Lefter            
16.03.1950  Stan V. Cristea              
18-03-1957  Horia-Roman Patapievici      
19-03-1960  Tudorel Urian                
21-03-1952  Lucian Chişu

Cărțile colegilor noștri

 

 

Rodica Lăzărescu, Niculae Gheran în oglinda corespondenței, vol. 3, 

Editura David Art, București, 2025

 Adrian Niță, Deșertul interogațiilor, ediția a doua, 

Editura Eikon, București, 2025

Aniversări în februarie Filiala de Critică

02.02.1940  Adrian Anghelescu      
04.02.1951  Nicolae Scurtu         
05.02           Monica Spiridon        
09.02.1936  Andrei Pandrea         
10.02.1942  Mihai Dinu             
14.02.1963  Teodor Baconschi       
22.02.1977  Dan Gulea              
27.02.1939  Alexandru Melian

In memoriam Petre Florea

    La 22 ianuarie s-a stins din viață, după o grea suferință, istoricul literar și publicistul Petre Florea.

   Născut la 27 octombrie 1940, în comuna Bascov, județul Argeş, a fost absolvent al Liceului „I.C. Brătianu” din Piteşti, în anul 1957, și al Facultății de Filologie a Universităţii din Bucureşti, în 1962.

  Din 1965 până în 2004, la pensionare, a fost bibliotecar, apoi şef de birou la Biblioteca Militară Naţională din Bucureşti.

   A colaborat, de-a lungul vieții, la mai multe publicații, între care: „Viaţa militară” (din 1990, „Viaţa armatei”), „Memoriile  Secţiei de Știinţe Istorice a Academiei Republicii Socialiste România”, „Memoriile Comisiei de Folclor a Academiei Române”, „Academica”, „România literară”, „Săptămâna culturală a Capitalei”, „Magazin istoric”, „Limba română”, „Biblioteca”, „Apărarea patriei”, „Biblioteca Bucureştilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Observatorul militar”, „Detectiv cultural”, „Bibliograhie internationale d'histoire militaire” (Berna).

   Scotocitor neobosit prin arhive, volumele publicate reflectă o acribie cel mai bun nivel a documentării: Târgul Moşilor, o emblemă dispărută a oraşului Bucureşti (1999), De bello (2004), Domnul de rouă (2005), Însemnări de istorie literară (2011), Poveste neterminată (2018), Alte însemnări (2019), Note literare (2021), Revista Egalitatea. 1890-1914 (2022).

   S-a numărat, în calitate de coautor, în colectivele care au pregătit și redactat următoarele volume: Participarea României la războiul antihitlerist, oglindită in literatura beletristică şi memorialistică, în dramaturgia şi cinematografia românească, bibliografie selectivă (ediţia I – 1972, ediţia a II-a – 1974), Manualul bibliotecarului din armată (1984), Bărbaţi ai datoriei, 1848-1849. Mic dicţionar (1984), Biblioteca Militară Naţională. Istorie şi actualitate (2005).

   A recuperat texte uitate sau prea puțin cunoscute, îngrijind ediţii din Tudor Pamfile (1998 și 1999), Petre Ispirescu (2000), Mihai Lupescu (2001), Simion Florea Marian (2002), M. Gaster (2003), Anton Balotă (2005), Florin Nicolescu (2014), Stoian Gh. Tudor (2015).  

    Societatea Scriitorilor Militari i-a acordat în 2005 Premiul „George Florin Cozma”.

   Pentru meritele sale, a fost decorat cu Ordinul naţional „Pentru merit”, în grad de cavaler.

   Dispariția lui Petre Florea constituie o mare pierdere pentru istoriografia literară românească și pentru folcloristica noastră.

Cărțile colegilor noștri

 

George Sanda, Diapazoanele politichiei. Literatură gnomică,

Editura George Sanda, București, 2025

In memoriam Răzvan Ionescu

   S-a stins din viață, în ziua de 16 ianuarie 2026, actorul, istoricul literar, teatrologul, teologul, memorialistul, jurnalistul, universitarul Răzvan Ionescu.
S-a născut în Bucureşti, la 2 noiembrie 1955, și a urmat, între anii, 1975 și 1979, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, „I.L. Caragiale”, din Bucureşti. A absolvit, de asemenea, Facultatea de Teologie a Universității din București, în 1996.
   A fost doctor al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” și al  Universității „Ovidius”, din Constanța.
   Cariera actoricească s-a desfășurat la „Teatrul Tineretului” din Piatra Neamț, unde a interpretat roluri în piese de William Shakespeare, Stephen Poljakoff, Alexandre Dumas, între 1979 și 1981, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, din București, cu roluri din Lope de Vega, Molière, Luigi Pirandello, Tankred Dorst, Tenesee Williams, David Storey, Titus Popovici, Gabriela Adame;teanu, între 1981 și 1991, și la Teatrul Național „I.L. Caragiale”, din București, unde a apărut în piese de Chikamatsu Monzaemon, Lucian Blaga, Tenesee Williams sau Richard Sheridan, între 1991 și 2009.
   Timp de un an, între 1996 și 1997, a îndeplinit funcția de atașat cultural la Centrul Cultural Român din New York.
   A fost profesor la Facultatea de Teologie a Universităţii „Ovidius”, din Constanța.
   A lucrat și ca jurnalist, fiind redactor, apoi redactor-şef la revistele „Credința ilustrată” și „Lumea credinței”.
   A colaborat, de-a lungul anilor, cu rubrici, la „Suplimentul literar-artistic al ziarului Scânteia tineretului” („SLAST”), „Adevărul literar și artistic”, „Litere Arte & I dei” – supliment cultural al ziarului „Cotidianul”, Suplimentul cultural „Foaie pentru minte, inimă și literatură la „Gazeta de Transilvania”, „România liberă”, „Ziua”, „Lumea credinței”, „Credința ilustrată”, „Renașterea” etc.  
   Dintre volumele publicate se rețin: Timpul omului din eternitatea Domnului – 33 de luminânde și o singură fereastră (2003), Semnele sacrului – așteptare și ritual (2004), Teologia culturii, cultura teologiei (2005), Civilizația Cuvântului – retorica pe drumul către Logos (2005), Biserica și Teatrul (2006), Teodrama – modalități de comunicare în ceremonialul creștin și spectacolul teatral (2006), Un episcop uitat și cărțile lui – Dionisie Romano (1806-1873) (2007), România și Julieta... la fix, scrieri apocrife (2007), Când sfinții mergeau la teatru. Ecouri dintr-un altfel de Bizanț (2007); Obiecte pierdute (2011), Teologie și politică. Tradiții, erori, detalii iconice, mărturii istorice și aspecte mai puțin cercetate în raportul dintre teologie și politică din perspectivă creștină (2014; 2015), Studii de teologie fundamentală și morală ortodoxă (2016), Ce mult v-am iubit... Amintiri I (2022).
  Prin dispariția lui Răzvan Ionescu, scena românească, teatrologia, teologia suferă o pierdere grea.

Cărțile colegilor noștri

 

      Petre Răileanu, în colaborare cu Giovanni Rotiroti, Trajectoires de l'exil,          Éditions Non Lieu, Paris, 2025