Aniversări în mai Filiala de Critică

02.05.1953  Gabriel Rusu                 
06.05.1938  Mihail Mihailide             
13.05.1937  George Sanda                 
17.05.1945  Nicolae Mecu                 

Cărțile colegilor noștri

 

Marin Iancu, Radiografii critice, Editgraph, Buzău, 2023

Marin Iancu, Exerciții de lectură. Poezie și proză, Editgraph, Buzău, 2023

In memoriam Niculae Gheran

S-a  stins din viață, în ziua de 4 aprilie, criticul, istoricul literar, publicistul, editorul, memorialistul Niculae Gheran.

S-a născut la 14 octombrie 1929, în Bucureşti. A urmat cursurile liceale la „Cantemir Vodă” şi la „Constantin Brâncoveanu”. După absolvirea unei școli de poligrafie, a intrat la Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii din Bucureşti, pe care, spitalizat fiind pentru o perioadă îndelungată din cauza unei afecțiuni pulmonare a terminat-o abia în 1960.

A lucrat, între 1950 și 1994, în domeniul cărții și tipăriturilor: la Direcţia Generală a Editurilor, la Centrala Cărţii, la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă A fost redactor-șef la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică și, după separarea instituției, la Editura Ştiinţifică. După pensionare, în 1994, a mai fost director artistic la editurile Venus şi Eden, dar și director la Editura Institutului Cultural Român, până în 2004, apoi muzeograf la Muzeul Județean Bistriţa-Năsăud, unde și-a definitivat ediţia critică Rebreanu. 

A debutat ca publicist în „Contemporanul“, în noiembrie 1953, debutul literar având loc în „Tânărul scriitor“, în septembrie 1955, cu schiţa satirică „Atenţie la conturarea personajelor“. D-a lungul vieții a colaborat la numeroase publicații, dintre care sunt de amintit: „Viaţa Românească“, „Gazeta literară“, „România literară“, „Cronica“, „Tribuna“, „Steaua“, „Ramuri“, „Argeş“, „Luceafărul“, „Analele Academiei Române“, „Mişcarea literară“, „Observator cultural”, „Adevărul literar şi artistic“, „Cultura“, „Pro Saeculum” ș.a.

Dintre volumele purtându-i semnătura se rețin: Gh. Brăescu (1963), Rebreanu – Caiete, studii şi documente prezentate de... (1974), Rebreanu la lumina lămpii (în colaborare cu Puia Rebreanu,1981), Tânărul Rebreanu (1986), Rebreanu – Amiaza unei vieţi (1989), Sertar. Evocări şi documente (2004), Cu Liviu Rebreanu şi nu numai (2007), Liviu Rebreanu prin el însuşi (în colaborare cu Andrei Moldovan, 2008), Arta de a fi păgubaş (memorialistică, vol. 1, Târgul Moşilor – 2008; vol. 2, Oameni şi javre – 2010; vol. 3, Îndărătul cortinei – 2012, vol. 4, Bordel nou cu şteoarfe vechi – 2014); Rebreniana (2 vol., 2017), Ex-temporale (publicistică, 2018).

A fost implicat în realizarea nor ediții din Gh. Brăescu, Liviu Rebreanu,  Nicolae Iorga ş.a.

Ceea ce constituie contribuția sa fundamentală la editologia și istoriografia noastră literară este ediția critică integrală, în 23 de volume, apărute între 1968 și 2005, a operei lui Liviu Rebreanu, serie integrală (primele trei volume realizate în colaborare cu Nicolae Liu), în 1968, ultimul în 2005), la care a adăugat două volume de corespondență, Rebreanu: Intime (2013) şi Scrisori către Rebreanu (vol. I – 2014).

Pentru activitatea sa, a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1980, Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române pe anii 1981 şi 2005, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pe anul 2000, Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu“ al Academiei Române pe anul 2000, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2008, Marele Premiu FestLit – Cluj pe anul 2017 și cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pe anul 2017.

Plin plecarea dintre noi a lui Niculae Gheran, istoriografia literară și publicistica noastră suferă o dureroasă pierdere.

Cărțile colegilor noștri

 

Aureliu Goci, Poezia românească de la Nichita Stănescu până în zilele noastre, 

Rditura Betta, București, 2022