joi, 31 decembrie 2015

La mulţi ani, 2016!

     Comitetul de conducere al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România vă urează un an nou în sănătate şi pace, plin de inspiraţie şi de împliniri literare şi pe toate planurile vieţii!
     La mulţi ani!

joi, 17 decembrie 2015

Anunţ important: Program de lucru Filiale Bucureşti decembrie 2015

   Începând cu data de 17 decembrie 2015 şi până în data de 5 ianuarie 2016 la sediul filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor nu se lucrează.
   Ne prezentăm scuze pentru eventualele inconveniente!
   Pentru probleme deosebite, se poate trimite un mesaj la adresa de poştă electronică menţionată la secţiunea "Contact" de pe blocul Filialei noastre.

luni, 14 decembrie 2015

In memoriam Florin Manolescu



A  încetat din viaţă, în ziua de 13 decembrie 2015, profesorul universitar, scriitorul, criticul şi istoricul literar Florin Manolescu.
S-a născut în Bucureşti, la 11 ianuarie 1943. A urmat cursurile Liceului „Gheorghe Şincai”, pe care l-a absolvit în 1961, şi ale Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (1963-1968), devenind, la absolvire, asistent universitar la catedra de literatură română. În 1993 a fost invitat şi angajat ca lector, în 1995 fiind numit profesor la Seminarul de Romanistică al Universităţii Ruhr, din Bochum, Germania. Între anii 2010-2014 a funcţionat ca profesor invitat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.
A susţinut rubrici de cronică literară în revistele „Amfiteatru”, „România literară”, „Argeş”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Caietele Teatrului Naţional”, „Luceafărul”, „Viaţa Românească”, colaborând, de asemenea, şi la alte publicaţii, precum: „Limbă şi literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires” (serie nouă), „Revista de istorie şi teorie literară”, „Rumänische Rundschau”, „Manuscriptum”, „Caiete critice”, „Convorbiri literare” etc.  
Dintre volumele publicate amintim: Poezia criticilor (1971 – Premiul Uniunii Scriitorilor), Literatura S.F. (1980), Caragiale şi Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii (1983, 2002). Litere în tranziţie (1998), Misterul camerei închise. Nouă povestiri incredibile (2002). Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii (2003, 2010 – Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Premiul „Şerban Cioculescu” pentru istorie literară, acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române), Mentaliştii. Alte nouă povestiri incredibile (2009 – Premiul Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy), Cu ochii pe mine. Jurnal român-german. 1995 (2010). Il gatto e l'astronomo (Faenza, Italia, 2013).
A realizat, de asemenea, antologia The Phantom Church and Other Stories from Romania (University of Pittsburgh Press, 1996), fiind co-autor la Drumuri şi zări. Antologia prozei româneşti de călătorie (1982), Rumänisch-deutsche Interferenzen (Heidelberg, 1986). Rumänische Exilliteratur 1945-1989 (München, 1999). Im Dialog: Rumänische Kultur und Literatur (Leipzig, 2000) şi altele.
Prin dispariţia lui Florin Manolescu literatura română suferă o grea, ireparabilă pierdere.

joi, 10 decembrie 2015

Primiri de noi membri în Filiala de Critică

Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, întrunit în şedinţă în ziua de 10 decembrie 2015, sub conducerea d-lui Nicolae Manolescu, preşedintele USR, a aprobat raportul Comisiei de Validare care a propus primirea ca membri USR a următorilor candidaţi la Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară:
            Dan Gulea
            Mihaela Irimia.

marți, 1 decembrie 2015

     Primiri în Filiala de Critică 2016. Anunţ important! 

     Candidaţii care doresc să îşi depună dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România la Filiala Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară pentru anul viitor sunt rugaţi să o facă până în data de 1 martie 2016 la sediul nostru din Calea Victoriei, nr. 133 (a se vedea şi secţiunea "Contact" de pe blogul nostru).
     Dosarele trebuie alcătuite în conformitate cu prevederile Statutului USR (a se consulta site-ul USR, la secţiunea „Statut” - Anexa 2, Art. 4, punctul b.)
     Formularele de înscriere se pot descărca de aici.
     Depunerea documentelor se poate face zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00-14.00.
     Atenţie!: Dosarele depuse după această dată nu vor mai putea intra în discuţie pentru primirile din anul 2016.

miercuri, 11 noiembrie 2015

Gala premiilor filialelor bucureştene ale USR pe anul 2014

    Marţi, 10 noiembrie 2015, în cadrul unei ceremonii comune a filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România, care a avut loc la Primăria Sectorului 2, Bucureşti, în prezenta oficialilor din instituţie şi a membrilor conducerii executive a USR, au fost acordate premiile pe anul 2014 ale Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară.
    Juriul Filialei, alcătuit din Nicolae Bârna, Lucian Chişu, Dan Cristea (preşedinte), Eugen Negrici, Mircea Martin, a hotărât atibuirea următoarelor premii:
    Premiul Cartea anului 2014 - Mihai Zamfir, "Tropice surâzătoare, Jurnal indirect IV", Editura Spandugino, 2014
       Premiul Opera Omnia - Alex. Ştefănescu, pentru întreaga activitate de critic şi istoric literar.


(sursa fotografiilor: http://www.ps2.ro/www/ps2/stiri/2609/Regal-Literar-ajuns-la-a-XI-a-edi%C5%A3ie.-Gala-Premiilor-Uniunii-Scriitorilor-din-Rom%C3%A2nia,-la-Prim%C4%83ria-Sectorului-2)

sâmbătă, 7 noiembrie 2015

Premiile Filialei de Critică pe anul 2014

    Premiile Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară pe anul 2014 se vor acorda marţi, 10 noiembrie 2015, ora 11.00, în cadrul unei festivităţi comune cu a celorlalte filiale bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România organizate la Primăria Sectorului 2, Bucureşti (primar - Neculai Onţanu).
    Toţi membrii Filialei noastre sunt invitaţi de drept la această ceremonie.
    Vă aşteptăm, aşadar!

luni, 2 noiembrie 2015

Aniversări în noiembrie Filiala de Critică

03 11 1924 Paul Cornea
06 11 1940 Mihai Zamfir
06.11.1947 Alex Ştefanescu
07.11.1916 Mihai Şora
08.11.1928 Dumitru Micu
10.11.1932 Ştefan Cazimir
10.11.1942 Dan Cristea
23.11.1933 Stancu Ilin
26.11.1947 Valentin F. Mihăescu
27.11.1939 Nicolae Manolescu
27.11.1967 Sorin Lavric 
28.11.1941 Eugen Negrici
30.11.1932 Gálfalvi Zsolt

miercuri, 21 octombrie 2015

Anunţ important Schimbarea sediului Filialelor din Bucureşti ale USR

Începând din data de 21 octombrie 2015, sediul filialelor din Bucureşti ale USR s-a mutat la Casa Vernescu (sediul Uniunii Scriitorilor): Calea Victoriei, nr. 133. 
Atenţie, intrarea se face prin Calea Victoriei!

joi, 1 octombrie 2015

Aniversări în octombrie Filiala de Critică

05.10.1929  Ion Dodu Bălan
05.10.1941  Niculae Constantinescu
07.10.1935  Livius Ciocârlie
09.10          Alexandra Ciocârlie
10.10.1933  Gheorghe Vlad
11.10.1950  Nicolae Bârna
13.10          Corina Ciocârlie
14.10.1929  Niculae Gheran
15.10          Dorina Grăsoiu
17.10          Marina Cap-Bun
17.10.1937  Marin Diaconu
18.10.1938  C. Stănescu
26.10.1928  Grigore Smeu
26.10.1933  Ion Bălu
27.10.1954  Alexandru Bulandra
28.10.1938  M.N. Rusu

sâmbătă, 26 septembrie 2015

In memoriam Mircea Handoca



S-a stins din  viaţă, la 25 septembrie 2015, istoricul literar şi editorul Mircea Handoca.
Născut la 12 aprilie 1929, la Botoşani, a urmat Liceul Naţional din Iaşi (1939-1944) şi Liceul „Al. Ghica” din Alexandria (1944-1947). A absolvit  Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1951. După ce a predat la diferite şcoli din ţară, din 1960 până în 1990 a fost profesor la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti.
După debutul în „Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor” (1962), a colaborat la cele mai importante publicaţii literare din ţară. 
A îngrijit ediţii din operele Bucurei Dumbravă, ale lui Bogdan Amaru, G.T. Kirileanu, Nestor Urechia, Ionel Jianu şi Constantin Noica, dar numele său rămâne definitiv legat, ca editor, de opera lui Mircea Eliade.
Dintre cărţile semnate de Mircea Handoca se pot aminti: Excursia literară (1971), Al.O. Teodoreanu (Păstorel) (1975), Mircea Eliade. Contribuţii bibliografice (1980), Pe urmele lui G. Topârceanu (1983), Pe urmele lui Al.O. Teodoreanu (Păstorel) (1988). Mircea Eliade. Câteva ipostaze ale unei personalităţi proteice (1992), Pe urmele lui Mircea Eliade (1996), Mircea Eliade. Biobibliografie, I-IV (1997-2007), Convorbiri cu şi despre Mircea Eliade (1998), Viaţa lui Mircea Eliade (2000), Eliade şi Noica (2002), Mircea Eliade şi contemporanii săi (2009).
Prin dispariţia lui Mircea Handoca, istoriografia literară românească suferă o dureroasă pierdere.

marți, 8 septembrie 2015

Anunţ important: Premiile Filialei pe 2014

    Confraţii noştri care doresc să candideze pentru Premiile Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară pe anul 2014 sunt rugaţi să depună lucrările la sediul filialelor bucureştene din strada Nicolae Golescu, nr. 15, cel mai târziu până în data de 30 septembrie a.c. 
    Reamintim că programul este zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00-14.00
    Juriul nu va lua în discuţie decât lucrările care au fost depuse.

duminică, 6 septembrie 2015

Cărţile colegilor noştri





Liviu Franga, Ianus, Editura Alfa, Iaşi, 2015





Liviu Franga, Raluca Grigoriu (ed.) - Nova studia classica, Nova series, I, Idei şi zei, Editura Universităţii din Bucureşti, 2014

marți, 1 septembrie 2015

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

06.09.1950  Nicolae Georgescu
07.09.1930  Gheorghe Mihăilă
17.09          Valentina Curticeanu
18.09.1948  Andrei Oişteanu
25.09.1920  Dimitrie Vatamaniuc
28.09.1931  Valeriu Râpeanu

sâmbătă, 4 iulie 2015

In memoriam Mariana Ionescu



A încetat din viaţă, în data de 3 iulie 2015, Mariana Ionescu, critic literar, prozatoare, poetă, membră al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România.
S-a născut la 26 august 1947, în comuna Amaru, judeţul Buzău. A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din Ploieşti (1965) şi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1970). A obţinut doctoratul în filologie în 1981, cu o teză despre proza lui Tudor Arghezi. În anul 1974 obţine o bursă de specializare la Paris.
A lucrat ca redactor (1970-!998), apoi ca redactor-şef (1998-2003) la Editura Eminescu. Din 2001 a fost redactor-şef al revistei „Universul cărţii”.
Dintre cărţile publicate sunt de amintit: Artă şi aspiraţie, eseuri, 1977, Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi – prozatorul, 1981, Introducere în opera lui Zaharia Stancu, 1985, Exerciţii de fidelitate, roman, 1987, Două părţi cal şi una vizitiu, povestiri, 1991, Geografie cu îngeri, Jurnal fabulatoriu, eseuri, 1997, Jocuri şi zile, nuvele şi povestiri, 2000, Interviu cu înger şi maimuţă, eseuri, 2001, Umărul de argint/Cette épaule en argent, (sub pseudonim, Vicenţia Vara), versuri, bilingv, 2002, Muritorii de rând, proză scurtă, 2003.
Prin dispariţia Marianei Ionescu, literatură română suferă o dureroasă pierdere.

miercuri, 1 iulie 2015

Aniversări în iulie Filiala de Critică

02.07          Isabela Vasiliu Scraba
07.07.1923  Constantin Bălăceanu-Stolnici
08.07          Simona Sora
29.07.1964  Adrian Niţă

duminică, 14 iunie 2015

Cărţile colegilor noştri

Liviu Franga, Ianus, Editura Alfa, Iaşi, 2015






Liviu Franga, Raluca Grigoriu (ed.), Nova studia classica, Nova series, I, 
Editura Universităţii din Bucureşti, 2014



Lucian Gruia, "Brâncuşi şi reveriile materiei", Editura Limes, Floreşti - Cluj, 2014

George Sanda, "Otilia Cazimir. Destinul unei vieţi neîmplinite", ediţia a II-a, 
Editura George Sanda, 2014

luni, 1 iunie 2015

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1938  Mircea Coloşenco
04.06.1948  Paul Drogeanu
05.06.1948  Aureliu Goci
08.06.1937  Gelu Ionescu 
09.06          Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933  Iordan Datcu
20.06.1942  Geo Vasile
23.06          Viola Vancea

sâmbătă, 2 mai 2015

In memoriam Ovidiu Drimba



S-a stins din viaţă, în ziua de 29 aprilie 2015, cunoscutul istoric al culturii, comparatist şi traducător Ovidiu Drimba. Născut la 3 septembrie 1919, în comuna Marginea, judeţul Bihor, a urmat, între 1930-1938, cursurile Liceului „Emanuil Gojdu”, din Oradea. Înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj-Napoca (1938-1942), a obţinut licenţe în literatura franceză şi italiană, pentru ca în 1948 să obţină şi licenţa în filosofie. În anii 1948-1949 a fost asistent al lui Lucian Blaga, perioadă în care a dobândit titlul de doctor în filologie cu o teză despre influenţa simbolismului francez asupra poeziei române.
A predat literatura universală şi comparată la Facultatea de Filologie şi Istorie din Cluj-Napoca, transferându-se, în 1955, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, din Bucureşti, la Catedra de literatură universală, al cărei şef va fi între anii 1962-1968. Din 1968 până în 1979 a fost detaşat în Italia, ca şef al Catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea din Torino, predând, în paralel, şi la Universitatea Catolică din Milano. A fost ales, în 1978, preşedinte al Centrului interuniversitar pentru studierea raporturilor dintre Italia şi alte ţări şi, din 1974, vicepreşedinte al Academiei Internaţionale „Leonardo da Vinci”.
A debutat în 1944, cu studiul Filosofia lui Blaga. Au urmat: Pagini despre cultura europeană (1945), Însemnări despre teatrul lui Ibsen (1956), Leonardo da Vinci (1957), Ovidiu, poetul Romei şi al Tomisului (1960), Rabelais (1963), Istoria literaturii universale (vol. I-III, 1963-1971), Teatrul de la origini şi până azi (1973), Eseuri de literatură străină (1976), Scriitori scandinavi şi alte eseuri (1980), Federico Garcia LorcaRapsodul (1981). Lucrarea sa de referinţă rămâne, însă, monumentala Istorie a culturii şi civilizaţiei (vol. I-IV, 1984-1995).
Prin dispariţia lui Ovidiu Drimba, cultura română suferă o dureroasă, ireparabilă pierdere.

joi, 30 aprilie 2015

Aniversari în iulie Filiala de Critică

02.07          Isabela Vasiliu Scraba
07.07.1923  Constantin Bălăceanu-Stolnici
08.07          Simona Sora
29.07.1964  Adrian Niţă

miercuri, 29 aprilie 2015

In memoriam Albert Kovács



S-a stins din  viaţă, în ziua de 27 aprilie 2015, criticul literar şi traducătorul Albert Kovács. Născut la 29 februarie 1928 (Ceauş, judeţul Mureş), a urmat Colegiul Reformat din Târgu Mureş, în 1948 înscriindu-se la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj-Napoca. La sfârşitul unui an în care a urmat cursurile secţiei de limba maghiară şi rusă, a obţinut o bursă de studii în Uniunea Sovietică. După întoarcerea în ţară, a devenit, în 1956, asistent la catedra de filologie rusă a Institutului „Maxim Gorki” din Bucureşti. A obţinut doctoratul în filologie în 1959, la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova. Din 1990 a fost profesor la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti.
Membru al Societăţii Internaţionale „Dostoievski”, din 1968, a fost ales, în 1997, preşedinte al acesteia.
A semnat traduceri din Asztalos István, Sütő András, Sorin Titel, ca şi din F.M. Dostoievski.
Dintre operele sale sunt de menţionat: Poetica lui Dostoievski (1987), Frumosul pur. Poetici clasice şi moderne (2000), Dostoievski: Quo vadis homo? Sensul existenţei şi criza civilizaţiei (2000).
Prin dispariţia lui Albert Kovács, critica românească suferă o dureroasă pierdere.

vineri, 10 aprilie 2015

Aniversări în aprilie Filiala de Critică

10.04.         Mirela Roznoveanu
12.04.1940  Mircea Martin
12.04.1929  Mircea Handoca
13.04.1951  Petre Răileanu
17.04.1940  Ionel Oprişan
19.04.         Maria-Ana Tupan
23.04.1951  Paul Dugneanu
30.04.1955  Radu Călin Cristea

marți, 7 aprilie 2015

ANUNŢ PROGRAM SEDIU FILIALELE DIN BUCUREŞTI ALE USR

În zilele de 9,10, 13 şi 14 aprilie 2015, la sediul Filalelor din Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor (Str. Nicolae Golescu, nr. 15) nu se lucrează cu publicul.

marți, 31 martie 2015

APELUL participanţilor la Colocviul de Critică 2015 pe tema traducerilor literare



APEL

Participanţii la Colocviul Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica de carte străină următoarele:
– După exemplul culturilor mari, care dispun de un important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii guvernamentali.
– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în tradiţia lor un asemenea interes. 
– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii Scriitorilor.
– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din publicaţiile on-line să fie menţionat întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora actuală.

Semnează: Ana-Maria Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş, Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu, Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George Volceanov, Crina Zărnescu




duminică, 29 martie 2015

Eveniment! Colocviul de Critică 2015


     Sâmbătă, 28 martie 2015, a avut loc, la Clubul Jean-Louis Calderon, sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti,
 Colocviului anual al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţia a V-a, cu tema:

Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe

Au rostit alocuţiuni de deschidere:

            – Elena Scurtu, director al Centrului Calderon, reprezentant al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti

            – Radu Voinescu Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR

Isabela Stoian (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Validitatea traducerii – între utopie şi posibilităţi infinite”

Maria-Lucia Goiană (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
    Epistula ad Pammachium De optimo genere interpretandi. Despre traducere şi  exegeză 
într-o epistolă a Sfântului Ieronim"

Mihai Grigoraş (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
                                  „«Traducerea intraductibilului» în viziunea lui Paul Ricoeur”

Cristina-Alexandra Drăgoi (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):
                        „Particularităţi ale traducerii literare – traductibil versus intraductibil” 

Anca Milu-Vaidesegan (traducător, doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Limbi şi Identităţi Culturale, Universitatea Bucureşti):
  „Traducere, interpretare şi recreare”

Crina Zărnescu (conf. dr., Facultatea de Litere a Universităţii Piteşti):
„Identitate şi alteritate în traducere"

Lidia Vianu (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului Pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan)
 „Criticul şi/sau Traducătorul?”

Violeta Baroană (absolventă a Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti)
„Traducerea ca unealtă la James Joyce”

Aureliana Grama (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):
„Traducerea literară - modalitate de comunicare interculturală" 

Marina Vazaca (traducător, redactor – Muzeul Naţional de Artă al României):
„Traducerea ca exerciţiu de stil: Les divers essais sur Leonard de Vinci, de Paul Valéry, în traducerea lui Şerban Foarţă”

Radu Voinescu (scriitor, critic şi teoretician literar, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR):
 „Constrângere şi creativitate în traducerea textelor literare”

George Volceanov (traducător, profesor asociat la Facultatea de Litere,
Departamentul de Filologie – Limbi Germanice, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti):
 „Cum traducem Shakespeare azi şi de ce-l traducem aşa cum îl traducem”

Bogdan Ghiu (scriitor, traducător):
„Totul trebuie tradus! Noul specific al traducerii”

Mădălina Nicolaescu (prof. dr., Departamentul de Engleză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti):
„Dileme în critica traducerilor recente din Shakespeare"

Vasile Spiridon (critic literar, prof.  dr., Facultatea de Literea a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău):
  „O răstălmăcire în limba română: romanul Calpuzanii, de Silviu Angelescu”

Mihaela Irimia (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi şi Literaturii Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale): 
„Traducerea culturală şi «les idées reçues»” 

Antoaneta Olteanu (traducător, critic literar, antropolog, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii bucureşti, Departamentul Filologie Rusă şi Slavă):
„Probleme ale traducerilor din limba rusă” 
 

            Manifestarea a fost moderată de prof. dr. Mircea Martin, critic şi teoretician literar, membru corespondent al Academiei Române, şi de Radu Voinescu, preşedintele Filialei.

            La final, participanţii au adoptat un "Apel" adresat factorilor implicaţi în formarea traducătorilor, în administrarea culturii scrise, editorilor şi revistelor de cultură. 

joi, 19 martie 2015

In memoriam Andrei Brezianu




     S-a stins din viaţă, în ziua de 19 martie 2015, eseistul, prozatorul şi traducătorul Andrei Brezianu. Născut la 14 noiembrie 1934, la Bucureşti, a urmat Liceul Francez (1945-1948) şi Liceul „I.L. Caragiale” (1948-1952). După un an petrecut ca muncitor pe şantiere de construcţii, a frecventat, din 1953, timp de un an, cursuri de filologie clasică la Universitatea din Bucureşti. În 1954 s-a înscris la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Alba-Iulia, obţinând licenţa la Iaşi, în 1959. Între 1960 şi 1964 a lucrat ca muncitor. Din 1964 până în 1969 a urmat cursurile Institutului de Limbi şi Literaturi Străine al Universităţii din Bucureşti. Din 1970 a lucrat la revista „Secolul 20” până în 1985, când a devenit fellow commoner la Christ’s College, Cambridge, Marea Britanie, pentru ca în anul următor să emigreze în SUA, unde a devenit redactor şi mai apoi şef al secţiei române la postul de radio „Vocea Americii”. În perioada 1990-1991 a fost lector asociat de literatură comparată la Catholic University of America (Washington, D.C.).
     A debutat în 1967, în revista „Tribuna”, cu un grupaj de traduceri din Wallace Stevens. Pe lângă revista „Secolul 20” a mai publicat în „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian”. Volume: Odiseu în Atlantic, eseuri (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ieşirea la ţărmuri, roman (1978), Castelul romanului. Etymologicum parvum, roman (1981), Translaţii, (1982). Traduceri: Povestea unui poloboc, satire şi alte pamflete (1971) şi Jurnal pentru Stella (1973), de Jonathan Swift, Poveste de iubire, de Erich Segal (1972), Brâncuşi, de Sidney Geist (1973), Imitaţiunea lui Christos, de Thomas a Kempis (1992), precum şi alte lucrări în colaborare.
     Prin dispariţia lui Andrei Brezianu literatura română suferă o dureroasă pierdere.

Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară

Anunţ umanitar

Confratele nostru, conf. univ. Adrian Niţă, trece printr-o situaţie deosebit de grea.
Atât cât se poate, e bine să încercăm să îi acordăm înţelegerea şi ajutorul.
Mai multe date se pot afla AICI.

marți, 17 martie 2015

Cărţile colegilor noştri


Adrian Niţă (coordonator) - Leibniz, Opere - Metafizica
Editura Univers Enciclopedic Gold, 2014


Aureliu Goci - Liviu Rebreanu, Centrul operei şi distribuţia tipologică
Editura Betta, Bucureşti, 2014





 Dorina Grăsoiu - Texte regăsite, texte regândite
Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2014









(†) Nicolae Florescu - Vintilă Horia între "ieşirea din a exista şi intrarea în a fi"
Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2014


miercuri, 11 martie 2015

Primiri 2015 Filiala de Critică



Analizând cererile şi dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România pentru anul 2015, depuse la Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară , Comitetul de Conducere al Filialei a hotârât trimiterea la Comisia de Validare a USR a dosarelor următorilor candidaţi:
          Dan Gulea
          Mihaela Irimia.

miercuri, 4 martie 2015

Colocviu 2015

Uniunea Scriitorilor din România                              Primăria Sectorului 2, Bucureşti
Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară         


Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România va desfăşura, în data de 28 martie 2015, la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.00, a V-a ediţie a Colocviului anual de critică
Tema:
„Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe”.

 Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Televiziunea Română.

Proiectul este coordonat de Radu Voinescu (preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară) şi de Horia Gârbea (preşedintele Filialei Bucureşti – Dramaturgie).

Ne face plăcere să-i invităm pe membrii Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară să ia parte la această manifestare.

Vă rugăm să anunţaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresa: filialadecritica@gmail.com


                                                                                                                  Radu Voinescu

duminică, 1 martie 2015

Aniversări în martie Filiala de Critică


01.03.1925   Solomon Marcus
01.03           Magdalena Popescu Bedrosian
04.03           Nina Stănculescu
04.03.1933   Victor Vişinescu
11.03.1957   Ion Bogdan Lefter
12.03.1941   Mircea Anghelescu
17.03.1948   Virginia Muşat
18.03.1957   Horia-Roman Patapievici
19.03.1960   Tudorel Urian
21.03.1952   Lucian Chişu

vineri, 13 februarie 2015

Primiri în Filiala de Critica 2015. Anunţ important!



     Candidaţii care doresc să îşi depună dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România la Filiala Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară pentru anul acesta sunt rugaţi să o facă până în data de 10 martie 2015 la sediul nostru din Strada Nicolae Golescu nr. 15 (a se vedea şi secţiunea "Contact").
     Dosarele trebuie alcătuite în conformitate cu prevederile Statutului USR (a se consulta site-ul USR, la secţiunea „Statut” - Anexa 2, Art. 4, punctul b.)
     Formularele de înscriere se pot descărca de aici.
     Depunerea documentelor se poate face zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00-14.00.
     Atenţie!: Dosarele depuse după această dată nu vor mai putea intra în discuţie pentru primirile din anul 2015.

duminică, 1 februarie 2015

Aniversări în februarie Filiala de Critică

01.02          Ileana Corbea
02.02.1940  Adrian Anghelescu
05.02          Monica Spiridon
10.02.1942  Mihai Dinu
12.02.1930  Teodor Vârgolici
19.02.1974  Daniel Cristea Enache
29.02.1928  Albert Kovacs

luni, 19 ianuarie 2015

Cărţile colegilor noştri




Adrian Niţă - Filosofie şi literatură. Eseuri şi cronici de tranziţie, 
Editura Tracus Arte, 2014




Gherasim Rusu Togan - Scriitorii români şi iubirile lor
Editura Fundaţiei Culturale Libra, 2014