joi, 9 august 2018

Concurs de debut în critica literară



Concursul de debut în critica literară
al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a Uniunii Scriitorilor din România,
ediţia 2018

    Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România organizează şi în acest an un concurs de debut, în scopul încurajării talentelor care se manifestă în aria criticii, istoriei şi teoriei literare şi sprijinirii apariţiei unor lucrări de valoare în acest domeniu.
    La concurs pot participa persoane care nu au debutat în volum în critica literară şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani, în baza principiului de teritorialitate care reglementează organizarea şi activitatea filialelor U.S.R.
    Manuscrisele pot fi propuse de către orice membru al Filialei. Fiecare manuscris va fi însoţit de o scurtă motivare scrisă din partea celui care îl propune spre evaluare.
    Membrii juriului nu pot face propuneri.
    Manuscrisele vor fi prezentate în format electronic, în conformitate cu standardele uzuale (font: Times New Roman; corp: 14; cu diacritice) şi vor fi trimise, împreună cu motivarea celui care îl propune, cu un scurt curriculum vitae şi o copie după cartea de identitate a candidatului la adresa de poştă electronică a Filialei (de găsit la: http://filialadecritica.blogspot.ro).
    Termenul de depunere este 10 septembrie 2018.
    La solicitarea membrilor juriului, candidatul va depune şi manuscrisul în forma imprimată. Sunt acceptate numai lucrări în limba română.
    Candidatul este în întregime responsabil de acurateţea datelor din lucrare, de corectitudinea lingvistică şi gramaticală.
   Juriul poate selecta o singură lucrare.
   Rezultatul se va anunţa public, de preferinţă, o dată cu premiile anuale ale Filialei.
   Premiul va consta în sprijin financiar în vederea editării şi tipăririi cărţii.
   Aceasta va apărea la o editură recunoscută de CNCS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), care şi-a manifestat disponibilitatea de a colabora la acest proiect.

        Radu Voinescu
Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a Uniunii Scriitorilor din România

joi, 2 august 2018

Cărţile colegilor noştri

Victor Ivanovici - Itinerarii româneşti (I)
Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2018


Geo VasileLecturi în filigran. Prozatori români de raftul întâi
Editura EuroPress Group, Bucureşti, 2018

miercuri, 1 august 2018

Aniversari in august Filiala de Critică

02.08         Dora Mezdrea
05.08.1972 Paul Cernat
09.08.1937 Florin Mihăilescu
10.08.1927 Barbu Cioculescu
11.08         Diana Turconi
16.08.1941 Victor Petrescu
16.08.1946 Ioan Adam
19.08.1986 George Neagoe
23.08.1948 Andrei Pleşu
24.08.1947 Victor Ivanovici

joi, 5 iulie 2018

In memoriam Dimitrie Vatamaniuc



S-a stins din viaţă, în ziua de 4 iulie 2018, istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc. Născut la 25 septembrie 1920, în comuna Suceviţa, judeţul Suceava, a urmat cursurile şcolii primare din sat, apoi Şcoala Normală de Învăţători de la Cernăuţi (1935-1940), după care Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi (1940-1943). A absolvit, în 1947, Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj.
Doctor în litere, în 1957, la Institutul de Istorie şi Folclor al Academiei Române, cu o teză despre Ioan Popovici-Bănăţeanul, coordonată de G. Călinescu.
În timpul studiilor universitare a fost membru în comitetul de conducere al societăţii studenţeşti bucovinene „Junimea”. După 1990 a fost implicat în mai multe acţiuni legate de valorile culturale bucovinene, conducând instituţii şi publicaţii sau colaborând la diverse reviste care şi-au asumat acest scop.
Între 1947 şi 1953 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul „Andrei Mureşanu” din Dej, în anul 1952 fiind şi redactor la Almanahul literar din Cluj. Din 1956 devine cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, iar din 1957 lector la Universitatea din Bucureşti. Este îndepărtat de la catedră din motive politice, angajându-se, din 1961, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, în 1964 fiind numit şef de secţie la Centrul de Documentare şi Informare Ştiinţifică al Academiei Române. Din 1974 a lucrat pentru scurt timp în calitate de cercetător la Institutul de Teorie şi Istorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind îndepărtat în anul următor şi angajat la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, până în anul 2001.
Dintre lucrările publicate se pot aminti: G. Coşbuc. O privire asupra operei (1967); Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut (1968); Ioan Slavici. Opera literară (1970); Ion Agârbiceanu. Biobibliografie (1970); Lucian Blaga. Biobibliografie (1977); Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a operei (1998); Tudor Arghezi. Biobibliografie (2005) ş.a.
A îngrijit ediţii din Ioan Slavici (14 volume, 1967-1987), G. Călinescu (Avatarii Faraonului Tlà, 1979) şi din publicistica şi proza lui Mihai Eminescu (începând cu 1977).
Recunoaşterea i-a venit din angajarea, timp de mai mulţi ani, în munca de descifrare, studiere şi editare, alături de alţi cercetători, continuând moştenirea lăsată de Perpessicius şi G. Călinescu, a manuscriselor eminesciene.
Membru de onoare al Academiei Române (2011).
Prin dispariţia lui Dimitrie Vatamaniuc, istoriografia literară românească suferă o pierdere ireparabilă.

luni, 2 iulie 2018

Aniversări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953  Dan Oprescu
02.07          Isabela Vasiliu Scraba
07.07.1923  Constantin Bălăceanu-Stolnici
08.07          Simona Sora
29.07.1964  Adrian Niţă

luni, 18 iunie 2018

In memoriam Dumitru Micu


A încetat din viaţă, în ziua de 17 iunie 2018, criticul şi istoricul literar Dumitru Micu.
S-a născut la 8 noiembrie 1928, în localitatea Bârsa, judeţul Sălaj. A urmat cursurile liceului „Gh. Bariţiu” (1944-1945) şi ale liceului „Inochentie Micu-Klein” (1945-1948), din Cluj-Napoca. Între 1948-1951 a urmat Facultatea de Filosofie a Universătăţii din Cluj-Napoca, încheind studiile la Bucureşti (1951-1953). Între 1950 şi 1951 a fost cursant al Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a rămas asistent la catedra de teoria literaturii. Timp de aproape un an a fost, concomitent, inspector-şef în Comitetul de Artă de pe lângă Consiliul de Miniştri. Din 1954, asistent la catedra de istorie a literaturii române a Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Bucureşti, unde a urcat până la poziţia de profesor (1969).
Doctorat în ştiinţe filologice la Universitatea din Bucureşti (1962).
Redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949), la „Almanahul literar” (1949), la „Contemporanul” (1952-1953), apoi la „Scânteia” (1957-1960).
Lector de limba şi literatura română la Université Lyon II (1965), profesor-invitat la Technische Universität Berlin, la universităţile din Bonn şi Marburg şi la Eötvös Loránd Tudományegyetem (Universitatea Eötvös Loránd) din Budapesta.
Debut cu versuri în „Tribuna Ardealului”, din Cluj (1942). A colaborat la „Viaţa Românească”, „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Gazeta literară” (ulterior, „România literară”) ş.a.
Dintre cărţile publicate de Dumitru Micu se pot aminti: Sensul etic al operei lui Sadoveanu (1955), Poezia Mariei Banuş (1956), Romanul românesc contemporan (1959), Poporanismul şi „Viaţa românească” (1961), Literatura română la începutul secolului XX (1964), Istoria literaturii române 1900-1918, 2 vol. (1964-1965), Opera lui Tudor Arghezi: eseu despre vârstele interioare (1965), Literatura română de azi: poezia, proza dramaturgia: 1944-1964 (împreună cu Nicolae Manolescu; 1965), G. Coşbuc (1966), Lirica lui Blaga (1967), Estetica lui Lucian Blaga (1970), Început de secol: 1900-1916 (1970), T. Arghezi (1972), Periplu (1974), Fragmente automitologice (1974), Gândirea şi gândirismul (1975), Lecturi şi păreri (1978), G. Călinescu: între Apollo şi Dionysos (1979), Scriitori, cărţi, reviste (1980), Modernismul românesc, 2 vol. (1984-1985), De la Alexandru Macedonski la George Bacovia (1984), De la Arghezi la suprarealism (1985), Limbaje moderne în poezia românească de azi (1986), Limbaje lirice contemporane (1988), Scurtă istorie a literaturii române, 4 vol. (1994-1997), În căutarea autenticităţii (1994), Istoria literaturii române: de la creaţia populară la postmodernism (2000), Istoria literaturii române în secolul XX (2000), Lucian Blaga: autofăurirea prin logos (2003), Mircea Eliade: viaţa ca operă, opera ca viaţă (2003), M. Eminescu în raza gândului etern (2005), Arghezi (2005; ed. a II-a – 2010), Critici prozatori (2010), Timpuri zbuciumate (memorii; 2004), Sfârşit şi început de mileniu (memorii; 2010).
Prin dispariţia lui Dumitru Micu, literatura română suferă o grea pierdere.



duminică, 3 iunie 2018

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca
03.06.1938  Mircea Coloşenco
04.06.1948  Paul Drogeanu
05.06.1948  Aureliu Goci
08.06.1937  Gelu Ionescu
09.06          Elena Zaharia-Filipaş
09.06.1939  A.Gh. Olteanu
10.06.1933  Iordan Datcu
20.06.1942  Geo Vasile
22.06.1965  Vlad Alexandrescu
23.06          Viola Vancea