joi, 11 octombrie 2018

Cărţile colegilor noştri


 Petre Răileanu - Les avant-gardes en Roumanie. La charette et le cheval-vapeur
Éditions Non Lieu, Paris, 2018

 Geo Vasile - Poeţi reprezentativi ai postmodernităţii. De la Plumb (Bacovia) la Gustul cireşelor (Ştefan Manasia), Editura Eikon, Bucureşti, 2018

duminică, 7 octombrie 2018

In memoriam Paul Cornea



S-a stins din viaţă, în ziua de 7 octombrie 2018, profesorul universitar, criticul, istoricul şi teoreticianul literar Paul Cornea.
Născut la 3 noiembrie 1923, în Bucureşti, a urmat cursurile Liceului Evreiesc de Băieţi „Cultura”, apoi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Secţia sociologie, absolvite în 1948. În 1971 obţine doctoratul în ştiinţe filologice la aceeaşi Universitate.
În 1948 devine cadru didactic al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (1971). Şef de catedră între 1990-1996. Între 1990 şi 1993 a fost decan al Facultăţii de Litere. Profesor emerit la aceeaşi Universitate.
Între 1953 şi 1964 a fost director general în Ministerul Culturii. A mai condus şi Direcţia Teatrelor şi Instituţiilor Muzicale, Direcţia Generală a Editurilor, Studioul Cinematografic Bucureşti. Între ianuarie şi iunie 1990 a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.
A făcut parte din Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român (2009-2012).
Din 1965 a fost cercetător şi apoi şef de sector la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.
Membru al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată, din 1985 a făcut parte din comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar între 1994 şi 1997 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte. Preşedinte al Asociaţiei de Literatură Comparată din România, de la fondarea acesteia, în 1997. A participat la numeroase congrese ale AILC (Bordeaux, Montreal, Budapesta, Innsbruck, New York, Paris, München, Edmonton şi Leiden), fiind ales şi preşedinte al comisiei de experţi pentru organizarea congresului de la Pretoria (2000).
A debutat publicistic în „Studentul român”, în 1946. Debut editorial cu Studii de literatură română modernă, Editura pentru Literatură, în 1962.
Colaborări la „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Viaţa românească”, „Revista de Istorie şi Teorie Literară” etc.
A iniţiat şi a condus, din 1967, seria de „Documente şi manuscrise literare”, ajunsă la vol. V.
Dintre volumele publicate amintim: Anton Pann, studiu monografic, Editura pentru Literatură, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu: aspecte, figuri, idei, Editura pentru Literatură, 1966; Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972; Oamenii începutului de drum, Editura Cartea Românească, 1974; Conceptul de istorie literară în cultura românească, Editura Eminescu, 1978; Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Editura Eminescu, 1980; I. Heliade Radulescu interpretat de..., Editura Eminescu, 1980; De la N. Filimon la G. Călinescu, 1982; Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, 1984; Introducere în teoria lecturii, 1988 (tradus în limba italiană în 1993), ed. I, Editura Minerva, 1988; ed. a II-a, Editura Polirom, 1998; Aproapele şi departele, Editura Cartea Românească, 1990; Semnele vremii, Editura Eminescu, 1995; Interpretare şi raţionalitate, Editura Polirom, 2008; Delimitări şi ipoteze. Comunicări si eseuri de teorie literara si studii culturale, Editura Polirom, 2008; Ce a fost – cum a fost (dialoguri între profesorul Paul Cornea şi Daniel Cristea Enache), Editura Polirom, 2013.
A coordonat volumele: Gândirea românească în epoca paşoptistă, în colaborare cu Mihai Zamfir, Editura Minerva, 1969; Propăşirea. Foaie ştiinţifică şi literară, în colaborare cu Mariana şi Petru Costinescu, Editura Minerva, 1980.
De mai multe ori răsplătit cu Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
A fost distins cu Ordinul Palmes académiques în grad de Ofiţer (1997).
Prin dispariţia lui Paul Cornea, viaţa culturală şi ştiinţifică românească suferă o pierdere ireparabilă.



duminică, 30 septembrie 2018

Aniversari în octombrie Filiala de Critică

05.10.1941  Niculae Constantinescu
07.10.1935  Livius Ciocârlie
09.10          Alexandra Ciocârlie
10.10.1933  Gheorghe Vlad
11.10.1950  Nicolae Bârna
13.10          Corina Ciocârlie
14.10.1929  Niculae Gheran
15.10          Dorina Grăsoiu
17.10          Marina Cap-Bun
17.10.1937  Marin Diaconu
18.10.1938  C. Stănescu
26.10.1928  Grigore Smeu
26.10.1933  Ion Bălu
27.10.1954  Alexandru Bulandra
28.10.1938  M.N. Rusu

duminică, 23 septembrie 2018

Conferinţele Filialei de Critică – 26 septembrie 2018



   Al treilea eveniment din acest an în cadrul ciclului „Conferinţele Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR”, derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, cuprinzând patru conferinţe anual, va avea loc miercuri, 26 septembrie 2018, ora 18.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8).
  Conferinţa, cu titlul „Anton Pann şi folclorul românesc”, va fi susţinută de Alexandru Mica, istoric literar, folclorist şi interpret.
  Membrii Filialei de Critică sunt invitaţi de drept.

luni, 10 septembrie 2018

Premiul Filialei de Critică pe 2017

Pentru jurizare în vederea acordării Premiului Cartea de Critică, Eseistică şi Istorie Literară a anului 2017, al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cărţile se depun la sediul filialelor bucureştene ale USR până în data de 12 octombrie 2017. Program: de luni până joi, 10.00-14.00; vineri: 10.00-12.00.
Atenţie: numai lucrările depuse vor intra în discuţia juriului!

sâmbătă, 1 septembrie 2018

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

06.09.1950  Nicolae Georgescu
07.09.1930  Gheorghe Mihăilă
08.09.1952  Marian Popescu
16.09          Roxana Sorescu
17.09          Valentina Curticeanu
18.09.1948  Andrei Oişteanu
28.09.1931  Valeriu Râpeanu

vineri, 31 august 2018

In memoriam Victor Crăciun



A încetat din viaţă, în ziua de 30 august 2018, istoricul literar Victor Crăciun.
Născut la 16 iulie 1934, la Chişinău, a urmat şcoala primară la Durleşti, în Basarabia (1941-1943), la Arad şi Aradul Nou (1943-1945), apoi Liceul „Moise Nicoară” (1945-1948), Şcoala Nor­mală din Arad (1948-1950) şi Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1950-1952). Facultatea de Istorie-Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, terminată în 1956. În perioada studenţiei lucrează ca bibliotecar al facultăţii (1953-1956), iar după absolvire devine  asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de istoria şi teoria literaturii române până în 1964.
În 1964 se mută la Bucureşti, unde funcţionează ca redactor, şef de secţie, secretar general de redacţie la Redacţia culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la Radiodifuziune (din 1985), director al Editurii pentru Turism (1991). Din 1990 a fost preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni 
Doctorat în filologie cu teza O istorie a literaturii române la microfon (1973).
Dintre cărţile publicate de Victor Crăciun, sunt de amintit: Literatura română în lume (în colaborare cu Constantin Crişan, cu o prefaţă de Pierre de Boisdeffre, 1969); Eminescu la Radio (1970); George Enescu şi locurile natale (1970); Efigia literară a lui Mihai Eminescu (1971); Eminescu şi locurile natale (1971); E-un cântec tot ce sunt. Convorbiri cu Gheorghe Zamfir (1975); Manuscrise şi voci. Scriitori români la radio (1977); Confesiuni sonore. O istorie a literaturii române la microfon (1980); Scena undelor (Teatrul radiofonic) (1980); Bobâlna. Procesul „Pasării măiastre”. Poveste de dragoste (1988); Miliţa Petraşcu (1988); Eminescu. Un veac de nemurire (în colaborare cu Cristiana Crăciun), I-II, (1990-1991); Pierdem Basarabia? (1992).
A îngrijit ediţii din: Petre Dulfu, Scrieri (în colaborare cu Viorica Florea) (1971); Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondenţă (în colaborare cu George Zarafu) (1972); I.C. Vissarion, Scrieri alese, I-III, (în colaborare cu Viorica Florea) (1983); Marin Preda, Opere, I-IV, (2002-2003).
Prin dispariţia lui Victor Crăciun istoriografia literară românească suferă o dureroasă pierdere.