duminică, 25 februarie 2024

In memoriam Alex Ștefănescu


   S-a stins din viață, în ziua de 25 februarie 2024, criticul și istoricul literar, publicistul, jurnalistul și editorul Alex Ștefănescu.
   S-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj, dar copilăria și-a petrecut-o la Suceava, unde avea să urmeze și cursurile scolii generale și ale liceului. În 1970 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București.
   A lucrat în redacțiile publicațiilor „Tomis”, „Suplimentul Literar-Artistic al «Scânteii Tineretului»”, „România liberă” și revista „Magazin”. Din 1990 a devenit redactor la „România literară”, unde, între 1995 și 2010, a fost redactor-șef.
   A înființat, împreună cu soția sa, Domnița Ștefănescu, în 1994, editura „Mașina de scris”.
   În perioada 1998–2002 a fost membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii Române.
  A fost gazda sau realizatorul mai multor emisiuni de televiziune: „Un metru cub de cultură”, la Realitatea TV, între 2004-2005, „Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu”, la TVR Cultural, între 2007-2009, și, de asemenea, tot la TVR Cultural, în perioada 2009-2011, emisiunea „Tichia de mărgăritar”. Între anii 2011-2012, a realizat, tot pentru TVR Cultural, emisiunea „Iluminatul public”.
   A fost, începând din anul 2019, prezentatorul emisiunii „Pagini despre satul românesc”, de la Trinitas TV.
   Dintre numeroasele volume publicate se pot reține: Preludiu, critică literară (1977), Jurnal de critic (1980), Între da și nu (1982), Dialog în bibliotecă (1984), Introducere în opera lui Nichita Stănescu (1986), Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani) (1987), Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995) (1996), Întâmplări, proză (2000), Ceva care seamănă cu literatura (2003, Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți (2004), Jurnal secret (2005), Istoria literaturii române contemporane (1941-2000) (2005), Jurnal secret (2007), Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste (2009), Jurnal secret. Dezvăluiri completă. 2003-2009 (2009: 2010), Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări (2010; 2011), Cum se fabrică o emoție (2010), Cum e să fii femeie? Dialog cu Lia Faur (2012), Texte care n-au folosit la nimic (2014), Un scriitor, doi scriitori (2014), Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura! (2014), Jurnal secret. Serie nouă (2016), Eminescu, poem cu poem. Antumele (2017), Eminescu, poem cu poem. Postumele (2019), Pagini despre satul românesc (2020), Eu și comunismul, memorii (2020), Timp retrăit, amintiri (2022), Despre impuritatea literaturii (2022).
   Pentru meritele sale a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler.
   Prin plecarea lui Alex. Ștefănescu, literatura română suferă o ireparabilă pierdere.



joi, 1 februarie 2024

Aniversări în februarie Filiala de Critică

02.02.1940  Adrian Anghelescu      
04.02.1951  Nicolae Scurtu         
05.02           Monica Spiridon        
09.02.1936  Andrei Pandrea         
10.02.1942  Mihai Dinu             
14.02.1963  Teodor Baconschi       
19.02.1974  Daniel Cristea Enache  
22.02.1977  Dan Gulea              
27.02.1939  Alexandru Melian

miercuri, 24 ianuarie 2024

In memoriam Corneliu Lupeș

 

A încetat din viață, în data de 22 ianuarie 2024, istoricul literar Corneliu Lupeș

S-a născut la 28 octombrie 1943, în localitatea Valul lui Traian, județul Constanța.

A învățat la școala generală din satul Valea Șoșii, comuna Poduri, județul Bacău, absolvită în 1957, pentru a merge mai apoi la Liceul „Costache Negri“ din Târgu Ocna, unde a studiat între anii 1957-1961.

A urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, cu licența obținută în anul 1971, și ale Facultății de Filosofie, la aceeași universitate, absolvită în 1980, fără a fi susținut licența.

După efectuarea stagiului militar, între 1961-1964, a predat, timp de un an, ca profesor suplinitor la Școala Generală de 8 Ani din satul Berești-Tazlău, județul Bacău. Între anii 1965 și 1972 a fost profesor de limba și literatura română și director la Școala Generală de 8 Ani din satul Turluianu, comuna Berești-Tazlău, județul Bacău.

Timp de câteva luni, în 1972, a lucrat ca redactor la ziarul „Petrochimistul“, din Onești, pentru ca din 1972 până în 1977 să îndeplinească funcția de director al Casei de Cultură din Municipiul Onești, continuând colaborarea la ziar.

Între 1978 și 1990 a ocupat diferite funcții administrative în domeniul industrial în întreprinderi bucureștene.

Între 1990-1991 a fost administrator la revista „România Pitorească” și redactor la revista  „Comoara”. Din 1991 până în 1993 a lucrat ca muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, răspunzând de Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și de Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”. Din 1993 și până la pensionare, în  2013, a fost șeful Secției Case Memoriale de la Muzeul Național al Literaturii Române, din București.

A publicat o serie de volume care se referă la istoria și viața literară din București: Itinerare memorialistice bucureștene. Repere muzeistice literare (două ediții, 2003, 2005), Memorie literară bucureșteană. Alte repere muzeistice (2005), …flacără a verbului românesc (monografia Muzeului Național al Literaturii Române, 2007), Șoaptele urbei. Bucureștii în 7 zile (2011), Scriitori-diplomați/ Diplomați-scriitori (2013), Pillat, o familie de colecție (2016), Pietre la templul muzeelor literare bucureștene, variațiuni pe teme date (2018).

Prin dispariția lui Corneliu Lupeș istoriografia noastră literară suferă o regretabilă pierdere.


marți, 16 ianuarie 2024

Premiile Filialei de Critică pe 2022

  Juriul Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, alcătuit din: Dan Cristea (preşedinte), Nicolae Mecu, Simona Vasilache, Radu Voinescu, Mihai Zamfir, a hotărât atribuirea următoarelor premii pentru anul literar 2022: 

   Premiul Cartea anului 2022:

         – Paul Cernat, Bacovia și Noul Regim al literaturii, Editura Eikon, București, 2022

   Premiul Opera Omnia

  – Stan V. Cristea, pentru întreaga activitate de critic și istoric literar și pentru contribuția importantă adusă la marcarea Centenarului Marin Preda.

  Premiile au fost înmânate în cadrul unei festivități care a avut loc astăzi, 16 ianuarie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, cu participarea unora dintre membrii Filialei.

Cozeriile Criticii

    Astăzi, 16 ianuarie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, s-a desfășurat prima manifestare din ciclul „Cozeriile Criticii”, având ca temă „Critica de ieri, critica de azi - amintiri, reflecții, perspective”.
    Au vorbit despre probleme ale criticii literare de astăzi, despre începuturile lor în critica literară, despre modele și actualitatea sau pierderea acestora, despre domeniile și direcțiile în care critica noastră, dar și critica din alte spații culturale își păstrează sau își dezvoltă liniile și temele de interes, relația cu literatura ca atare, ca și cu publicul și specialiștii, despre neajunsurile cu care trebuie să se se confrunte critica universitară, precum și despre o serie de merite importante ale cercetării critice din universități, ori au intervenit pe parcursul expunerilor și discuțiilor, Maria-Ana Tupan, Ion Bogdan Lefter, Paul Cernat, Iulian Băicuș, Stan V. Cristea, Lucian Chișu, Marian Nencescu, Radu Voinescu.


luni, 1 ianuarie 2024

Aniversări în ianuarie

01.01.1934 Teşu Solomovici  
07.01.1971 Iulian Băicuş    
10.01.1960 Ioana Pârvulescu
10.01.1945 Alexadru Mica    
17.01.1929 George Cristea   
23.01.1945 Gelu Negrea      
25.01.1936 Gabriel Dimisianu