miercuri, 14 noiembrie 2018

Păstrarea limbii române



Uniunea Scriitorilor din România atrage atenția asupra degradării continue
a limbii române şi a nivelului de cultură din spațiul public

Uniunea Scriitorilor din România, ca organizație de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiției cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni.
Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității şi un liant al unității naționale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societății s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță Văcărescu, o echivala cu patriotismul.
Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte și scrie incorect este puțin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenței unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenței.
Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba română vorbită și scrisă în spațiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariții publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri.
Degradarea limbii române vorbite este însoțită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă –, viața publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.
Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul față de învățământ la erodarea instituțiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în fața acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spațiului public şi, mai ales, față de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacție în fața acestor evoluții negative, care periclitează însăşi identitatea națională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor în cauză întreaga ei experiență culturală, pentru corectatea acestei stări de lucruri.
Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toți actorii vieții publice, ca şi la instituțiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționalități, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcționării României ca stat european modern.

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România

miercuri, 31 octombrie 2018

aniversări în noiembrie Filiala de Critică

06 11 1940 Mihai Zamfir
06.11.1947 Alex Ştefănescu
07.11.1916 Mihai Şora
10.11.1932 Ştefan Cazimir
10.11.1942 Dan Cristea
23.11.1933 Stancu Ilin
27.11.1939 Nicolae Manolescu
27.11.1967 Sorin Lavric 
28.11.1941 Eugen Negrici
30.11.1932 Gálfalvi Zsolt

joi, 11 octombrie 2018

Cărţile colegilor noştri


 Petre Răileanu - Les avant-gardes en Roumanie. La charette et le cheval-vapeur
Éditions Non Lieu, Paris, 2018

 Geo Vasile - Poeţi reprezentativi ai postmodernităţii. De la Plumb (Bacovia) la Gustul cireşelor (Ştefan Manasia), Editura Eikon, Bucureşti, 2018

duminică, 7 octombrie 2018

In memoriam Paul Cornea



S-a stins din viaţă, în ziua de 7 octombrie 2018, profesorul universitar, criticul, istoricul şi teoreticianul literar Paul Cornea.
Născut la 3 noiembrie 1923, în Bucureşti, a urmat cursurile Liceului Evreiesc de Băieţi „Cultura”, apoi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Secţia sociologie, absolvite în 1948. În 1971 obţine doctoratul în ştiinţe filologice la aceeaşi Universitate.
În 1948 devine cadru didactic al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (1971). Şef de catedră între 1990-1996. Între 1990 şi 1993 a fost decan al Facultăţii de Litere. Profesor emerit la aceeaşi Universitate.
Între 1953 şi 1964 a fost director general în Ministerul Culturii. A mai condus şi Direcţia Teatrelor şi Instituţiilor Muzicale, Direcţia Generală a Editurilor, Studioul Cinematografic Bucureşti. Între ianuarie şi iunie 1990 a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.
A făcut parte din Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român (2009-2012).
Din 1965 a fost cercetător şi apoi şef de sector la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.
Membru al Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată, din 1985 a făcut parte din comitetul de coordonare, din 1991 din comitetul executiv, iar între 1994 şi 1997 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte. Preşedinte al Asociaţiei de Literatură Comparată din România, de la fondarea acesteia, în 1997. A participat la numeroase congrese ale AILC (Bordeaux, Montreal, Budapesta, Innsbruck, New York, Paris, München, Edmonton şi Leiden), fiind ales şi preşedinte al comisiei de experţi pentru organizarea congresului de la Pretoria (2000).
A debutat publicistic în „Studentul român”, în 1946. Debut editorial cu Studii de literatură română modernă, Editura pentru Literatură, în 1962.
Colaborări la „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Viaţa românească”, „Revista de Istorie şi Teorie Literară” etc.
A iniţiat şi a condus, din 1967, seria de „Documente şi manuscrise literare”, ajunsă la vol. V.
Dintre volumele publicate amintim: Anton Pann, studiu monografic, Editura pentru Literatură, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu: aspecte, figuri, idei, Editura pentru Literatură, 1966; Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972; Oamenii începutului de drum, Editura Cartea Românească, 1974; Conceptul de istorie literară în cultura românească, Editura Eminescu, 1978; Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, Editura Eminescu, 1980; I. Heliade Radulescu interpretat de..., Editura Eminescu, 1980; De la N. Filimon la G. Călinescu, 1982; Itinerar printre clasici, Editura Eminescu, 1984; Introducere în teoria lecturii, 1988 (tradus în limba italiană în 1993), ed. I, Editura Minerva, 1988; ed. a II-a, Editura Polirom, 1998; Aproapele şi departele, Editura Cartea Românească, 1990; Semnele vremii, Editura Eminescu, 1995; Interpretare şi raţionalitate, Editura Polirom, 2008; Delimitări şi ipoteze. Comunicări si eseuri de teorie literara si studii culturale, Editura Polirom, 2008; Ce a fost – cum a fost (dialoguri între profesorul Paul Cornea şi Daniel Cristea Enache), Editura Polirom, 2013.
A coordonat volumele: Gândirea românească în epoca paşoptistă, în colaborare cu Mihai Zamfir, Editura Minerva, 1969; Propăşirea. Foaie ştiinţifică şi literară, în colaborare cu Mariana şi Petru Costinescu, Editura Minerva, 1980.
De mai multe ori răsplătit cu Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
A fost distins cu Ordinul Palmes académiques în grad de Ofiţer (1997).
Prin dispariţia lui Paul Cornea, viaţa culturală şi ştiinţifică românească suferă o pierdere ireparabilă.



duminică, 30 septembrie 2018

Aniversari în octombrie Filiala de Critică

05.10.1941  Niculae Constantinescu
07.10.1935  Livius Ciocârlie
09.10          Alexandra Ciocârlie
10.10.1933  Gheorghe Vlad
11.10.1950  Nicolae Bârna
13.10          Corina Ciocârlie
14.10.1929  Niculae Gheran
15.10          Dorina Grăsoiu
17.10          Marina Cap-Bun
17.10.1937  Marin Diaconu
18.10.1938  C. Stănescu
26.10.1928  Grigore Smeu
26.10.1933  Ion Bălu
27.10.1954  Alexandru Bulandra
28.10.1938  M.N. Rusu

duminică, 23 septembrie 2018

Conferinţele Filialei de Critică – 26 septembrie 2018



   Al treilea eveniment din acest an în cadrul ciclului „Conferinţele Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR”, derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, cuprinzând patru conferinţe anual, va avea loc miercuri, 26 septembrie 2018, ora 18.00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8).
  Conferinţa, cu titlul „Anton Pann şi folclorul românesc”, va fi susţinută de Alexandru Mica, istoric literar, folclorist şi interpret.
  Membrii Filialei de Critică sunt invitaţi de drept.

luni, 10 septembrie 2018

Premiul Filialei de Critică pe 2017

Pentru jurizare în vederea acordării Premiului Cartea de Critică, Eseistică şi Istorie Literară a anului 2017, al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cărţile se depun la sediul filialelor bucureştene ale USR până în data de 12 octombrie 2017. Program: de luni până joi, 10.00-14.00; vineri: 10.00-12.00.
Atenţie: numai lucrările depuse vor intra în discuţia juriului!