luni, 10 septembrie 2018

Premiul Filialei de Critică pe 2017

Pentru jurizare în vederea acordării Premiului Cartea de Critică, Eseistică şi Istorie Literară a anului 2017, al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară, cărţile se depun la sediul filialelor bucureştene ale USR până în data de 12 octombrie 2017. Program: de luni până joi, 10.00-14.00; vineri: 10.00-12.00.
Atenţie: numai lucrările depuse vor intra în discuţia juriului!

sâmbătă, 1 septembrie 2018

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

06.09.1950  Nicolae Georgescu
07.09.1930  Gheorghe Mihăilă
08.09.1952  Marian Popescu
16.09          Roxana Sorescu
17.09          Valentina Curticeanu
18.09.1948  Andrei Oişteanu
28.09.1931  Valeriu Râpeanu

vineri, 31 august 2018

In memoriam Victor Crăciun



A încetat din viaţă, în ziua de 30 august 2018, istoricul literar Victor Crăciun.
Născut la 16 iulie 1934, la Chişinău, a urmat şcoala primară la Durleşti, în Basarabia (1941-1943), la Arad şi Aradul Nou (1943-1945), apoi Liceul „Moise Nicoară” (1945-1948), Şcoala Nor­mală din Arad (1948-1950) şi Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1950-1952). Facultatea de Istorie-Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, terminată în 1956. În perioada studenţiei lucrează ca bibliotecar al facultăţii (1953-1956), iar după absolvire devine  asistent, lector şi conferenţiar la Catedra de istoria şi teoria literaturii române până în 1964.
În 1964 se mută la Bucureşti, unde funcţionează ca redactor, şef de secţie, secretar general de redacţie la Redacţia culturală din Radiodifuziunea Română (1964-1969), director adjunct de programe la Televiziunea Română (1972-1977), redactor la Teatrul Radiofonic (1977-1985), din nou redactor la Radiodifuziune (din 1985), director al Editurii pentru Turism (1991). Din 1990 a fost preşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni 
Doctorat în filologie cu teza O istorie a literaturii române la microfon (1973).
Dintre cărţile publicate de Victor Crăciun, sunt de amintit: Literatura română în lume (în colaborare cu Constantin Crişan, cu o prefaţă de Pierre de Boisdeffre, 1969); Eminescu la Radio (1970); George Enescu şi locurile natale (1970); Efigia literară a lui Mihai Eminescu (1971); Eminescu şi locurile natale (1971); E-un cântec tot ce sunt. Convorbiri cu Gheorghe Zamfir (1975); Manuscrise şi voci. Scriitori români la radio (1977); Confesiuni sonore. O istorie a literaturii române la microfon (1980); Scena undelor (Teatrul radiofonic) (1980); Bobâlna. Procesul „Pasării măiastre”. Poveste de dragoste (1988); Miliţa Petraşcu (1988); Eminescu. Un veac de nemurire (în colaborare cu Cristiana Crăciun), I-II, (1990-1991); Pierdem Basarabia? (1992).
A îngrijit ediţii din: Petre Dulfu, Scrieri (în colaborare cu Viorica Florea) (1971); Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondenţă (în colaborare cu George Zarafu) (1972); I.C. Vissarion, Scrieri alese, I-III, (în colaborare cu Viorica Florea) (1983); Marin Preda, Opere, I-IV, (2002-2003).
Prin dispariţia lui Victor Crăciun istoriografia literară românească suferă o dureroasă pierdere.

joi, 9 august 2018

Concurs de debut în critica literară



Concursul de debut în critica literară
al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a Uniunii Scriitorilor din România,
ediţia 2018

    Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România organizează şi în acest an un concurs de debut, în scopul încurajării talentelor care se manifestă în aria criticii, istoriei şi teoriei literare şi sprijinirii apariţiei unor lucrări de valoare în acest domeniu.
    La concurs pot participa persoane care nu au debutat în volum în critica literară şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani, în baza principiului de teritorialitate care reglementează organizarea şi activitatea filialelor U.S.R.
    Manuscrisele pot fi propuse de către orice membru al Filialei. Fiecare manuscris va fi însoţit de o scurtă motivare scrisă din partea celui care îl propune spre evaluare.
    Membrii juriului nu pot face propuneri.
    Manuscrisele vor fi prezentate în format electronic, în conformitate cu standardele uzuale (font: Times New Roman; corp: 14; cu diacritice) şi vor fi trimise, împreună cu motivarea celui care îl propune, cu un scurt curriculum vitae şi o copie după cartea de identitate a candidatului la adresa de poştă electronică a Filialei (de găsit la: http://filialadecritica.blogspot.ro).
    Termenul de depunere este 10 septembrie 2018.
    La solicitarea membrilor juriului, candidatul va depune şi manuscrisul în forma imprimată. Sunt acceptate numai lucrări în limba română.
    Candidatul este în întregime responsabil de acurateţea datelor din lucrare, de corectitudinea lingvistică şi gramaticală.
   Juriul poate selecta o singură lucrare.
   Rezultatul se va anunţa public, de preferinţă, o dată cu premiile anuale ale Filialei.
   Premiul va consta în sprijin financiar în vederea editării şi tipăririi cărţii.
   Aceasta va apărea la o editură recunoscută de CNCS (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice), care şi-a manifestat disponibilitatea de a colabora la acest proiect.

        Radu Voinescu
Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară
a Uniunii Scriitorilor din România

joi, 2 august 2018

Cărţile colegilor noştri

Victor Ivanovici - Itinerarii româneşti (I)
Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2018


Geo VasileLecturi în filigran. Prozatori români de raftul întâi
Editura EuroPress Group, Bucureşti, 2018

miercuri, 1 august 2018

Aniversari in august Filiala de Critică

02.08         Dora Mezdrea
05.08.1972 Paul Cernat
09.08.1937 Florin Mihăilescu
10.08.1927 Barbu Cioculescu
11.08         Diana Turconi
16.08.1941 Victor Petrescu
16.08.1946 Ioan Adam
19.08.1986 George Neagoe
23.08.1948 Andrei Pleşu
24.08.1947 Victor Ivanovici

joi, 5 iulie 2018

In memoriam Dimitrie Vatamaniuc



S-a stins din viaţă, în ziua de 4 iulie 2018, istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc. Născut la 25 septembrie 1920, în comuna Suceviţa, judeţul Suceava, a urmat cursurile şcolii primare din sat, apoi Şcoala Normală de Învăţători de la Cernăuţi (1935-1940), după care Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi (1940-1943). A absolvit, în 1947, Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj.
Doctor în litere, în 1957, la Institutul de Istorie şi Folclor al Academiei Române, cu o teză despre Ioan Popovici-Bănăţeanul, coordonată de G. Călinescu.
În timpul studiilor universitare a fost membru în comitetul de conducere al societăţii studenţeşti bucovinene „Junimea”. După 1990 a fost implicat în mai multe acţiuni legate de valorile culturale bucovinene, conducând instituţii şi publicaţii sau colaborând la diverse reviste care şi-au asumat acest scop.
Între 1947 şi 1953 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul „Andrei Mureşanu” din Dej, în anul 1952 fiind şi redactor la Almanahul literar din Cluj. Din 1956 devine cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, iar din 1957 lector la Universitatea din Bucureşti. Este îndepărtat de la catedră din motive politice, angajându-se, din 1961, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, în 1964 fiind numit şef de secţie la Centrul de Documentare şi Informare Ştiinţifică al Academiei Române. Din 1974 a lucrat pentru scurt timp în calitate de cercetător la Institutul de Teorie şi Istorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind îndepărtat în anul următor şi angajat la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, până în anul 2001.
Dintre lucrările publicate se pot aminti: G. Coşbuc. O privire asupra operei (1967); Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut (1968); Ioan Slavici. Opera literară (1970); Ion Agârbiceanu. Biobibliografie (1970); Lucian Blaga. Biobibliografie (1977); Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a operei (1998); Tudor Arghezi. Biobibliografie (2005) ş.a.
A îngrijit ediţii din Ioan Slavici (14 volume, 1967-1987), G. Călinescu (Avatarii Faraonului Tlà, 1979) şi din publicistica şi proza lui Mihai Eminescu (începând cu 1977).
Recunoaşterea i-a venit din angajarea, timp de mai mulţi ani, în munca de descifrare, studiere şi editare, alături de alţi cercetători, continuând moştenirea lăsată de Perpessicius şi G. Călinescu, a manuscriselor eminesciene.
Membru de onoare al Academiei Române (2011).
Prin dispariţia lui Dimitrie Vatamaniuc, istoriografia literară românească suferă o pierdere ireparabilă.