Alegeri 2018


Rezultatele alegerilor la Uniunea Scriitorilor din România
pentru mandatul 2018-2023

Preşedinte: Nicolae Manolescu
Prim-vicepreşedinte: Varujan Vosganian
Vicepreşedinte: Gabriel Chifu
Preşedintele Filialei Alba–Hunedoara: Cornel Nistea
Preşedintele Filialei Arad: Vasile Dan
Preşedintele Filialei Bacău: Dumitru Brăneanu
Preşedintele Filialei Brașov: Adrian Lesenciuc
Preşedintele interimar al Filialei Bucureşti – Literatură pentru Copii şi Tineret: Victor Gh. Stan
Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară: Radu Voinescu
Preşedintele Filialei București – Dramaturgie: Radu F. Alexandru
Preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie: Horia Gârbea
Preşedintele Filialei Bucureşti – Proză: Aurel Maria Baros
Preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri Literare: Peter Sragher
Preşedintele Filialei Chişinău: Leo Butnaru
Preşedintele Filialei Cluj: Irina Petraş
Preşedintele interimar al Filialei Craiova: Gabriel Coşoveanu
Preşedintele Filialei Dobrogea: Angelo Mitchievici
Preşedintele Filialei Iaşi: Cassian Maria Spiridon
Preşedintele Filialei Piteşti: Nicolae Oprea
Preşedintele Filialei Sibiu: Ioan Radu Văcărescu
Preşedintele Filialei Sud-Est: Corneliu Antoniu
Preşedintele Filialei Târgu Mureş: Béla Markó
Preşedintele Filialei Timişoara: Cornel Ungureanu

Membrii Consiliului Uniunii Scriitorilor din România:
Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Cornel Nistea, Vasile Dan, Dumitru Brăneanu, Adrian Lesenciuc, Victor Gh. Stan (interimar), Radu Voinescu, Radu F. Alexandru, Horia Gârbea, Daniel Bănulescu, Aurel Maria Baros, Ion Lazu, Peter Sragher, Antoaneta Olteanu, Leo Butnaru, Irina Petraş, Ovidiu Pecican, Gabriel Coşoveanu (interimar), Angelo Mitchievici, Cassian Maria Spiridon, Gellu Dorian, Nicolae Oprea, Ioan Radu Văcărescu, Corneliu Antoniu, Béla Markó, Cornel Ungureanu, Marian Odangiu.

Adunările Generale de la Filiala Bucureşti – Literatură pentru Copii şi Tineret şi de la Filiala Craiova se vor reconvoca pentru alegerea preşedinţilor acestor Filiale.

Membrii Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România:
Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Ion Cristofor, Cassian Maria Spiridon, Horia Gârbea, Aurel Maria Baros, Mircea Mihăieş, Peter Sragher.

Directorii Uniunii Scriitorilor din România:
Directorul de Programe Interne: Sorin Lavric,
Directorul de Programe Externe: Răzvan Voncu,
Directorul de Imagine: Daniel Cristea-Enache,
Directorul Economic: Stela Pahonţu,
Directorul Administrativ: Ion Pahonţu.

Comisiile Uniunii Scriitorilor din România:

Comisia Socială: Simona Grazia Dima, Ion Lazu, Emil Lungeanu, Nicolae Prelipceanu, Dan Stanca, Florin Toma (rezervă).

Comisia de Relaţii Externe: Aurel Maria Baros, Leo Butnaru, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Răzvan Voncu, Tudora Şandru Mehedinţi (rezervă).

Comisia Minorităţilor: Dagmar Maria Anoca, Béla Markó, Slavomir Gvozdenovici, Ivan Kovaci, Karácsonyi Zsolt.

Comisia de Cenzori: Valentin Bazăverde, Constantin Capița, Liviu Capşa, Marius Chelaru, Nicolae Corlat, Mircea Stâncel (rezervă).

Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excluderi: Daniel Cristea-Enache, Ion Cristofor, Horia Gârbea, Sorin Lavric, Alex Ştefănescu, Adrian Lesenciuc (prima rezervă), Ioan Radu Văcărescu (a doua rezervă), Vasile Spiridon (a treia rezervă).

Comisia de Onoare şi Demnităţi: Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Vasile Dan, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Angelo Mitchievici (rezervă).

Comisia de Validare: Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghişor, Vasile Popovici, Nicolae Prelipceanu, Răzvan Voncu, Adi Cristi, Ioan Moldovan (rezervă), Mihai Zamfir (rezervă).

    


În conformitate cu prevederile stipulate în Convocarea Preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, privind Adunarea Generală Ordinară a Uniunii Scriitorilor din România, compusă, potrivit dispozițiilor statutare, din membrii USR care își exprimă votul în cadrul Adunărilor Generale ale Filialelor USR, dăm publicităţii, mai jos, candidaturile pentru Preşedinţia Uniunii Scriitorilor şi programele fiecărui candidat, în ordinea de pe site-ul Uniunii Scriitorilor (http://www.uniuneascriitorilor.ro/2018-03-09-programele-de-candidatura-pentru-presedintia-uniunii-scriitorilor-din-romania):


Dan Lungu


Program de candidatură
la președinția Uniunii Scriitorilor din România

Până nu de mult, principalele probleme asupra cărora își concentra atenția Uniunea Scriitorilor din România erau creșterea statutului și vizibilității scriitorului în societatea românească actuală, stabilitatea financiară a USR și creșterea valorii noilor membri admiși.
 În ultima vreme a apărut o problemă nouă care ne ține, din păcate, pe prima pagină a atenției publice: conflictele din Uniunea Scriitorilor!
În opinia mea, viitorul președinte al USR trebuie să facă din rezolvarea acestei situații o prioritate. Mă gândesc la o rezolvare pe cale pașnică, prin dialog, care să nu ne expună, ca breaslă, mediatizării negative și deriziunii opiniei publice. Cu cât mai puține rufe în public, cu atât mai bine!
Prelungirea acestei stări de fapt face rău breslei în ansamblul său, Uniunii Scriitorilor ca organizație și întregii lumi culturale. Mai mult, prelungirea seriei de conflicte pune în pericol prestigiul și statutul scriitorului, precum și beneficiile financiare câștigate de-a lungul timpului de breasla noastră.
Voi explica de ce.
USR este principala instituție care apără drepturile și interesele scriitorilor, care îi reprezintă la nivel instituțional și social. Nu putem avea o imagine bună a scriitorului, dacă uniunea are  o imagine proastă. Nu putem pretinde un statut social și instituțional solid al scriitorului, dacă uniunea care îi reprezintă nu se bucură de încredere și apreciere, deopotrivă în fața instituțiilor statului, în ochii cititorilor, dar și în interiorul lumii literare. Or, o uniune de creatori care exclude un  număr semnificativ din proprii săi membri, printre care se numără unii dintre cei mai valoroși scriitori ai timpului nostru, o uniune din care își dau demisia un val de tineri critici literari și scriitori de toate vârstele, o uniune care nu reprezintă, din păcate, niciun fel de atractivitate pentru scriitorii tineri valoroși are o mare problemă legată de capital de încredere și de reprezentativitate.
În acest moment, USR se află în această situație delicată, iar viitorul președinte trebuie să ofere soluții. Avem nevoie de o uniune fără conflicte, stabilă financiar, cu imaginea publică bună, întinerită - dat fiind dezechilibrul generațional, modernizată, animată de un spirit european. Instituțiile și oamenii din afara USR nu au răbdarea și nici interesul concret să afle cine are dreptate, ei văd doar scandalurile legate de procese, citesc știrile despre excluderi și demisii, despre premii contestate și acuze de tot felul, iar toate acestea ne șubrezesc puternic credibilitatea. Avem nevoie de vizibilitate, dar nu de o astfel de vizibilitate.
 Situația conflictuală a ajuns într-un punct extrem de periculos: cel în care riscăm să nu existe decât învinși, să pierdem cu toții. În acest moment, au de suferit înseși legitimitatea uniunii și reprezentativitatea sa pentru breasla noastră. Identitatea vulnerabilizată a uniunii, chiar și sub aspect juridic, prin șirul interminabil de procese, șicane administrative și declarații reciproc defăimătoare, intens mediatizate, pune în pericol beneficiile financiare câștigate de-a lungul timpului de membrii uniunii în mod individual sau de USR ca întreg. Tot ceea ce s-a obținut se poate și pierde, mai ales în contextul fragilizării organizației, a pierderii reprezentativității la nivelul percepției publice și al unui stat care mereu are de gestionat o criză financiară, pentru care orice resursă devine tentantă. Or, dimpotrivă, aceste beneficii trebuie întărite, iar rolul noului președinte este esențial în acest sens.
În contextul descris mai sus, principalele direcții de acțiune ale programului meu de candidatură sunt următoarele:

I.                   Prezervarea beneficiilor patrimoniale și financiare obținute de-a lungul timpului (suplimentul de pensie, indemnizațiile de merit, finanțarea revistelor) și multiplicarea surselor de finanțare a activităților și programelor uniunii. Stabilitatea financiară a organizației vine nu doar din cuantumul sumelor, ci și din pluralismul surselor. În acest sens, îmi propun următoarele:

A.     Obținerea de finanțări directe, pe bază de parteneriat cu autoritățile publice locale, sau prin aplicații pe legea 350/ 2005 pentru proiectele și programele USR de nivel local/regional/național la primării și consilii județene (în cazul în care considerăm necesar, se poate înființa un birou de consultanță în cadrul USR pentru sprijin în întocmirea solicitărilor și documentațiilor);
B.     Intrarea ca partener / promotor în proiecte europene din domeniul culturii sau adiacente, alături de ONG-uri puternice și credibile, care au capacitatea de a întocmi aplicații și gestiona proiecte mari.
C.     Obținerea de facilități pentru membri USR de la operatori economici sau prestatori de servicii (după modelul sindicatelor sau în asociere cu un sindicat),
D.    Proiectul ”Scriitori pentru scriitori”, adică organizarea de licitații cu manuscrise și obiecte ale scriitorilor (cu valoare de istorie literară), donate de către aceștia sau de către urmașii lor, sumele obținute fiind destinate burselor de creație, rezidențelor sau proiectelor de consolidare a memoriei culturale ori promovare a lecturii;
E.     Încurajarea mecenatului cultural;
F.      Nu în ultimul rând, gestionarea transparentă și profesionistă a patrimoniului (Casa Vernescu, Hotel Unique, Casa de la Neptun, apartamentul Constantin Țoiu ș.c.l. ) și sporirea acestui patrimoniu, colectarea eficientă a timbrului literar.

II.                Căutarea soluțiilor pentru încetarea conflictului și începerea dialogului cu autorii excluși din Uniunea Scriitorilor, precum și cu cei care au demisionat din solidaritate cu aceștia. Restabilirea legitimității neproblematice de care se bucura USR înainte de acest conflict prelungit nepermis de mult și reconstrucția imaginii publice a uniunii.
În paralel, încurajarea programatică a tinerilor autori valoroși să devină membri ai USR.

III.             Măsuri de asistență și protecție socială pentru membrii USR:

A.     Înființarea la nivelul uniunii a unui fond de solidaritate, destinat ajutorării cazurilor sociale;
B.     Colaborarea cu ONG-uri de profil pentru măsuri de asistență socială și/sau medicală în favoarea membrilor aflați în dificultate;
C.     Cooperarea cu un sindicat / uniune sindicală, pentru apărarea unor drepturi, acces la baze de odihnă și tratament, alte facilități;
D.    Nu în ultimul rând, intensificarea activității Comisiei sociale din cadrul USR.

IV.              Continuarea marilor proiecte și programe culturale ale USR (Premiile anuale, Turnirul de poezie, Colocviul național de proză, Colocviul național al revistelor de cultură, Festivalul Internațional de Literatură FestLit, Scriitorul anului ș.a.). În același timp, ne propunem:

A.     Sesiune de finanțare pentru proiecte culturale ale  filialelor / membrilor USR, dintr-un fond comun special constituit, destinat încurajării inițiativei și diversificării tipurilor de proiect;
B.     Realizarea unui sistem de rezidențe de creație pentru autori și traducători (singuri sau în parteneriat); conectarea la rețele de rezidență internaționale;
C.     Realizarea unui sistem de burse de creație pentru autori cu un proiect în lucru;
D.    Realizarea unui fond de mobilitate culturală pentru participarea membrilor uniunii la evenimente culturale internaționale.

V.                 Transparentizarea activității USR  și profesionalizarea comunicării publice și interne.

VI.              Consolidarea memoriei culturale și a statutului scriitorului în România contemporană


A.     Continuarea proiectului de amplasare a plăcilor memoriale și extinderea lui la nivelul filialelor, ca proiect USR sau în parteneriat cu administrațiile locale;
B.     Încurajarea și sprijinirea în documentare a unităților administrativ-teritoriale pentru înființarea de case memoriale ale scriitorilor;
C.     Înființarea unui Muzeul al Avangardei Românești (în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România, Ministerul Culturii și muzeele literaturii);
D.    Realizarea unei campanii naționale de încurajare a lecturii în general și de promovare a scriitorilor români în special;
E.     Diligențe pentru introducerea întâlnirilor sistematice ale elevilor cu scriitorii printre activitățile didactice; încurajarea cursurilor de scriere creativă pentru liceeni și demersuri pentru introducerea lor în universități.
F.      Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a turismului cultural, cu contribuții documentare pe parte literară (trasee, itinerarii, hărți interactive)


VII.           Realizarea unei politici externe coerente a USR-ului (colaborări, schimburi, parteneriate, participarea cu stand de prezentare la târgurile internaționale de carte, înscrierea USR în rețele internaționale de rezidențe literare). Întărirea legăturii cu ICR și Ministerul Culturii. Dezvoltarea de proiecte cu institutele culturale străine din România.

Sunt convins că toată experiența managerială și capitalul social acumulate  până acum -  ca inițiator al Club-ului 8, co-fondator al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași și, în prezent, membru în Comisia pentru cultură și media a Senatului României - mă vor ajuta deopotrivă să duc la bun sfârșit acest proiect de candidatură și să apăr cu succes drepturile obținute de breasla noastră de-a lungul timpului.
În viziunea mea, USR este mai mult decât un sindicat sau o uniune a intereselor de breaslă, este un organism care contribuie la stimularea și protejarea creației libere. Nici caracteristicile individuale, nici sistemul politic și nici piața nu trebuie să condiționeze libertatea de creație. Atunci când USR acordă un ajutor social, văd în asta mai degrabă un mod de a proteja libertatea de creație – acesta e sensul fundamental al acțiunilor noastre. Pentru a crea condițiile creației libere, USR trebuie să fie o organizație tolerantă, iar pentru a fi eficientă trebuie să fie profesionistă.
Acesta este spiritul în care vreau să-mi duc la îndeplinire, dacă îmi veți acorda votul, programul meu de candidatură.


Nicolae Manolescu

Program de candidatură
2018


            M-am referit pe scurt în Raportul de activitate privitor la mandatul 2013-2018 la aspectele juridice ale contestării USR și a conducerii ei. Pe larg, ele v-au fost aduse la cunoștință în informările prilejuite de ședințele de Consiliu și Comitet Director, publicate atât pe site-ul USR, cât și în România literară și în celelalte publicații din București și din țară. Era important ca aceste aspecte să fie aduse la cunoștința membrilor USR, în măsura în care costurile materiale ale proceselor îi priveau pe toți. Există însă și un alt aspect, de natură statutară și, de ce nu, morală a contestării conducerii, încă în vigoare, a USR și a Filialelor, aceea care își depune acum mandatul. E cazul să spun încă o dată despre ce e vorba, cu atât mai mult cu cât situația este atât de confuză, frizând absurditatea, încât nu toți membrii USR au înțeles-o cum trebuie. Și, câtă vreme doresc să fie înțeles acest Program de candidatură, este obligatoriu să-l leg de o descriere a evenimentelor. Nu voi face istoria lor. Voi sublinia un cuvânt-cheie în toată această tevatură, și anume pretinsa reformă.
            De ce? Pentru că totul a pornit de la o scrisoare, semnată de câțiva membri ai USR și de un număr de nemembri, de interesul cărora pentru literatură breasla scriitoricească afla abia cu această ocazie. Scrisoarea purta semnătura unui Grup de reformă ad-hoc. Nu e cazul să spun că ideea de reformă e bună și chiar necesară în anumite împrejurări. De altfel, noi înșine încercăm să reformăm USR. De pildă, în programul actualei echipe s-a aflat permanent principiul că fiecare membru este un centru generator de proiecte, nu un asistat al Filialei sau al Uniunii. Totodată, este necesar să precizăm că USR, prin organizarea ei, are toate mecanismele de a dezbate în interiorul ei orice idee reformatoare. Dar orice reformă trebuie să respecte următoarele condiții: reforma să izvorască din buna-credință a solicitanților; să denote o cunoaștere corectă, netendențioasă, a funcționării instituției pe care vor s-o reformeze; propunerile să fie rezonabile; în fine, solicitanții să posede autoritatea profesională necesară creditării inițiativei lor. Or, ce am constatat citind scrisoarea și intervențiile ulterioare de pe bloguri, din presă, din rețelele de socializare și chiar din instanțele de judecată? Că niciuna din aceste condiții nu era îndeplinită. Reaua-credință bătea la ochi, cunoașterea mecanismelor funcționale și a programelor USR era zero, propunerile de reformă, fanteziste, autoritatea profesională a majorității semnatarilor nu era probată prin nimic. Consecința nemijlocită a acestei stări de lucruri a devenit evidentă când un grup de scriitori, unii semnatari sau susținători ai petiției, a contestat în justiție legalitatea alegerilor din 2013 și, înainte de a câștiga procesele (pe care le-au pierdut!, cum știți), au convocat o AG a USR (la început, adăugându-i termenul „Asociație”), și-au ales o conducere proprie, au umplut internetul de comunicate și le-au trimis în Filialele noastre, după cum vă reamintiți. La prima reuniune, în 2016, au participat 17 autori, la a doua, în 2017, 7. Acum, în 2018, au convocat a treia falsă adunare generală, cu 16 participanți. Justiția le-a anulat pe primele două, ceea ce nu i-a făcut să renunțe la a se folosi de datele USR, adresă, cont în bancă, mergând până la a solicita (din partea USR, firește, ca și când ei ar fi fost conducătorii aleși) executorului judecătoresc să nu încaseze banii pe care instanța îi silise să-i achite Uniunii. Mai mult,  s-au adresat BCR să-mi blocheze semnătura în conturile USR și să i-o acorde lui Cristian Teodorescu, președintele (chipurile!) USR. Deși i-am făcut fostului nostru coleg o plângere penală pentru uzurpare repetată de titluri, fals și abuz de fals, el continuă să se autoproclame președinte al USR și să se adreseze Filialelor noastre, în diferite ocazii, în această calitate.
            Ce s-a ales, în aceste condiții, de pretinsa reformă de la care li se trag acestor domni și doamne ambițiile și pretențiile? Cuvântul „reformă” a fost dat uitării. Mai exact, conducerea USR a fost pusă la colț de nenumărate ori pentru că nu face nimic. Că nu face ce trebuie. Ce anume nu face am văzut în Raport: este tocmai ceea ce a făcut de trei cicluri electorale încoace. În ce ar trebui să constea schimbarea, mister. La ideea reformei, se revine, iată, în pragul AG de alegeri: din opt puncte sugerate într-unul din programele de candidatură, șase sunt deja puse în practică de actuala conducere, iar din cele două, unul prevede acordarea personalității juridice Filialelor, adică exact situația de care s-a folosit Mârza, un absolvent de Drept, se pare, și artist plastic din Alba Iulia, în cazul UAP, căreia i-a smuls o Filială din trunchiul-mamă, proclamând-o pe aceea drept UAP. (Și astăzi UAP se judecă cu Mârza, care între timp a dat în judecată Asociația Națională a Uniunilor de Creatori ANUC, acuzând-o de... existență ilegală.) Recunoașteți modelul folosit și de procesomanii noștri? Dacă justiția nu le-ar fi respins acțiunile, e neîndoielnic că acest fapt ar fi reprezentat sfârșitul, prin fărâmițare, al USR și al ANUC. Altfel, USR, dintr-una din rarisimele organizații de breaslă naționale, s-ar transforma în câteva zeci de organizații locale, fără anvergură și fără putere. Lipsite de autoritatea de a obține ceea ce am obținut noi, rămânând împreună: suplimentul de pensie, indemnizația de merit, taxa de timbru, finanțarea de la buget a revistelor de cultură. Un punct de pe lista de reproșuri făcute de grupul respectiv conducerii USR priveşte pretinsa ilegalitate a alegerilor din 2013. Justiția s-a pronunțat deja în favoarea noastră. Statutul a fost cu strictețe respectat, cum știți foarte bine. Ne-am ținut adunările la timp. Am publicat regulat toate hotărârile adoptate. Personal, n-am luat de unul singur nicio decizie care avea nevoie de un vot colectiv. Fiecare din membrii conducerii executive și-a făcut treaba cât a putut mai bine. Asta nu ne-a scutit pe niciunul de contestări, nu de critici, unele mizerabile, într-un limbaj de o înspăimântătoare trivialitate. Din acelea despre care spunem de obicei că hârtia nu le suportă: iată, internetul se dovedește un mediu ideal. În ce mă privește, deși acest Program apare și pe internet, nu mă simt în stare să le reproduc. Să trecem! Prostul manageriat e o altă povară care ni se pune în cârcă de către „reformatori”. Cum am notat în Raport, USR este în acest moment stabilă financiar și funcțională organizatoric. Mai mult, USR este organizaţia de breaslă cea mai puternică din această parte a Europei. Am depășit criza, suntem pe cale să încheiem lungul șir de procese în care am fost atrași. Niciunul dintre membrii conducerii nu e mai bogat decât a fost. Fiecare leu a fost cheltuit în folosul breslei. Toți suntem, însă, mai puși la încercare decât am fost vreodată. Se spune că experiența te îmbogățește: da, în acest sens, suntem foarte, foarte bogați.
            La baza Programului meu de candidatură stau câteva idei simple.
Cea dintâi este de a continua și totodată de a dezvolta ceea am realizat în mandatele precedente. O reformă adevărată tocmai în aceasta constă: a nu pierde ceea ce s-a dovedit bun și a face și mai bine în viitor. În condițiile de instabilitate a societății românești actuale, păstrarea a ceea ce este util reprezintă aproape o provocare. Cred în continuitatea identitară și culturală a USR într-o perioadă de convulsii și primejdii politice, economice și sociale și resping cu toată convingerea o „reformă”, cum este aceea a procesomanilor noștri, prin care douăzeci de scriitori nu fac decât să prejudicieze existența unei uniuni de breaslă care este compusă din 2620 de membri.
Am în vedere atât păstrarea valorilor patrimoniale, atâtea câte posedă USR, cât și apărarea acelor dispoziții legale în favoarea scriitorilor pe care le-am obținut. Știți bine că acest lucru n-a fost ușor. Faptul că am reușit să convingem statul de necesitatea unui parteneriat public-privat pentru susținerea culturii scrise și că există acum o lege specială ce permite apariția publicațiilor noastre reprezintă un câștig inestimabil.
E vorba totodată de apărarea valorilor morale caracteristice lumii civilizate, valori deopotrivă naționale și europene, înscrise din capul locului în Statut. Bulversarea întregului peisaj politic din ultima vreme trebuie să ne pună în gardă: scriitorul este prin natura meseriei lui liberale paznicul limbii și literaturii unui popor. Adevărata literatură nu e militantă, dar scriitorul poate fi, el, un militant pentru ceea ce este nobil și, din păcate, fragil în societate.
Literatura nu e o lecție de viață, dar ea răspunde, deseori prin școală, de educația oamenilor. Prin spirit critic, ea se apără de căderea artei în divertisment. 2017, Anul Maiorescu în critica literară, s-a dovedit un succes și a atras atenția încă o dată asupra puterii de influență a literaturii în viața oamenilor. 2018 înseamnă Centenarul Marii Uniri. Știți cine a dat primele semnale ale sărbătorii? Un număr al României literare de la mijlocul anului trecut, completat în aceeași revistă cu un Dosar al Centenarului cu apariție lunară, anul acesta. Înaintea autorităților, revistele literare ale USR sunt cele care au deschis dezbaterile pe nobila temă. USR încearcă să fie un element de coeziune și de organizare a tuturor manifestărilor de acest fel.
Vom multiplica Gala Poeziei cu prilejul Centenarului: ea va avea loc în mai multe localități a căror istorie este nemijlocit legată de Marea Unire. USR colaborează instituțional cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, cu unele Consilii Județene și Primării, în vederea desfășurării de activități în care Centenarul constituie tema principală. Și fiindcă am vorbit de continuitate: toate manifestările noastre tradiționale își vor urma cursul în 2018 și în anii care vin. Încercăm să nu renunțăm la niciuna și, în măsura în care va depinde de noi, să propunem și alte proiecte de anvergură națională și internațională.
            La începutul anului 2017, urmare a încheierii colaborării cu Polirom, Editura Cartea Românească a început să funcționeze într-o nouă formulă, sub conducerea editorului Călin Vlasie și sub auspiciile unui Consiliu Editorial format din Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu (ca reprezentanți ai Uniunii) și Călin Vlasie. Editura își va continua și accentua misiunea de a edita autori români contemporani (cu o țintă de minimum 50 de titluri anual), de a lansa scriitori debutanți și de a promova literatura clasică de calitate, în ediții școlare. Noile colecții ale CR abordează și cartea de critică, istorie și teorie literară, sintezele fundamentale, memorialistica și, în premieră, cartea utilă. Premiile și nominalizările obținute de volumele publicate în 2017 atestă deja soliditatea noului drum pe care merge editura noastră.
În mandatul 2013-2018, am început să recuperăm și dimensiunea externă a activității Uniunii Scriitorilor, grav afectată de criza economică și financiară declanșată în 2008.
Este un demers de durată, pe care îmi propun să îl finalizez acum, prin următoarele măsuri:
1) continuarea colaborării cu Asociații Culturale Internaționale, din care USR face parte; renegocierea și actualizarea tuturor protocoalelor de colaborare cu uniuni, asociații și societăți ale scriitorilor din Europa și din întreaga lume;
2) realizarea unui calendar coerent și permanent de prezențe instituționale ale membrilor Uniunii Scriitorilor la festivalurile literare internaționale, pe bază de reciprocitate; reluarea unor festivaluri cu caracter internațional;
3) actualizarea unor protocoale de colaborare cu Ministerul Culturii și cu Institutul Cultural Român, prin care să asigurăm o mai largă prezență instituțională a membrilor Uniunii noastre la târgurile internaționale de carte.
            O idee călăuzitoare a fost dintotdeauna creșterea vizibilității scriitorului român în societate. Manifestări ca acelea la care m-am referit au această țintă. Trăim într-o epocă plină de primejdii pentru literatură. Mulți vorbesc despre literatură ca despre o activitate de nișă, nebăgată adică în seamă de marele public. Ba chiar unii dau vina pe regimul democratic care, vorba lui Adam Michnik, ar fi gri și lipsit de autoritate. Eu cred, dimpotrivă, că regimurile autoritare reprezintă o piedică mult mai mare, uneori insurmontabilă, în calea artei decât democrațiile. Dovadă că în tot Occidentul arta e la loc de cinste. Numai noi ne plângem că noile tehnologii de comunicare distrug literatura. O distrug lipsa de talent și veleitarismul. Nu faptul că majoritatea scriitorilor din generația 2000 preferă internetul e de vină că puțini dintre ei mai scriu literatură. De vină este dezinteresul lor, atracția pe care o exercită falsele dezbateri de pe rețele, la care își dau cu părerea anonimi, a căror incultură cronică bate la ochi și al căror limbaj frizează trivialitatea. USR poate lupta contra acestei derive și o și face. În primul rând, prin nivelul publicațiilor ei, nivel pe care ne vom strădui să-l păstrăm, spre binele literaturii române.
            Ne propunem să apărăm însăși această literatură tot mai amenințată din tot mai multe părți, așa cum am spus-o și cu treisprezece ani în urmă, când fenomenul se afla la debut, să apărăm pe mai departe drepturile scriitorilor români de astăzi. Avem și voința, și priceperea, și experiența profesională de a o face. Nu ne dăm în lături să spunem că avem, de asemenea, îndrituirea morală.      


Nicolae Manolescu



ANEXĂ LA PROGRAM




Vom sintetiza mai departe principalele puncte din Programul de față, raportându-le la propunerile din Programul din 2013; vom menționa totodată măsura în care ele au fost îndeplinite; vom menționa, de asemenea, principalele propuneri noi.

·        Vom face tot posibilul să păstrăm ceea ce am câștigat: suplimentul de pensie, indemnizația de merit și taxa de timbru. Li se adaugă legea de finanțare de la buget a publicațiilor USR, adoptată în mandatul 2013-2018. N-am reușit, din păcate, să obținem modificarea legii taxei de timbru, ceea ce ne-a obligat să dăm în judecată edituri rău-platnice. Într-un proces la Curtea Constituțională care ne-a fost intentat de Humanitas, am obținut confirmarea constituționalității legii. Vom face tot posibilul să menținem statutul de utilitate publică a USR obținut prin Decret-Lege.

·        Vom încerca să susținem stabilitatea financiară a USR, după redresarea pe care am dobândit-o de la încheierea crizei cu aproape un deceniu în urmă. Ne vom strădui să mărim sursele de venituri ale USR.

·        Vom continua politica de angajare morală și materială a autorităților în proiectele USR, pe care ne-am propus-o încă din 2009. Rezultatele în mandatul care se încheie au fost bune, cu toate frecventele schimbări în conducerea ministerului, a consiliilor județene, a primăriilor sau a ICR.

·        Vom continua proiectele importante, menționate atât în Raport, cât și în Program. În primul rând, revistele USR, principala noastră fereastră spre lume. Cu excepția Festivalului „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun, pe care nu l-am putut relua, toate celelalte s-au desfășurat normal (inclusiv proiectele noi inițiate și desfășurate în mandatul care se încheie). Cele mai multe le-am realizat în colaborare cu Filialele și / sau prin sponsorizări. Avem în vedere noi proiecte, mai ales în acest an, care este acela al Centenarului. Ne propunem să reluăm sau să inițiem colaborări cu Uniunile de Creatori din alte țări și în special cu scriitorii români din diasporă. Vom consolida relațiile cu Asociațiile Internaționale pentru drepturi de autor – statutul scriitorului etc. la care USR este afiliată.

·        Vom încerca să susținem prin toate mijloacele un proiect esențial, formulat deja în 2009, și anume creșterea vizibilității și a rolului scriitorului în lumea contemporană. Sperăm, în fine, să trecem cu bine peste dificultățile de imagine pe care ni le-au creat procesomanii, foști membri ai USR. (Un semn bun este că am câștigat, fără excepție, procesele cu ei.)

·        Ne vom strădui să impunem noi proiecte:

1)     Înființarea Premiilor Naționale de Literatură și Artă, a căror decernare în cadrul unei ceremonii la Ateneul Român în preajma zilei de 1 decembrie va fi o formă simbolică de răsplătire a celor mai valoroși creatori români de azi.
2)     Înființarea unui Centru Național al Culturii Contemporane, menit a găzdui spectacole, proiecții de filme, expoziții, recitaluri, festivaluri, lecturi publice, decernări de premii, lansări de carte și reviste.
3)     Programului „Literatura tinerilor”, organizat prima oară în anul 2017, la Casa Scriitorilor de la Neptun, îi vom da o altă dimensiune, transformându-l într-un festival al tinerilor scriitori.
4)     Ne vom strădui să reluăm programul de burse de creație la Casa Scriitorilor de la Neptun pentru scriitori și pentru traducători.

Ștefan Mitroi


Program de candidatură
pentru funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din România



I.Cine sunt

1.      Sunt un om de aproape 62 de ani, care a scris peste 20 de cărți și despre care s-a scris o carte.
2.      Una dintre cărțile pe care le-am scris, romanul Dulce ca pelinul, a primit Premiul Academiei Române pentru proză, în anul 2010.
3.      În 2013, am fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, dar, la secțiunea la care candidam, Literatură pentru Copii și Tineret,  nu s-a acordat, în anul respectiv, niciun premiu. Din lipsă de fonduri!
4.      În același an, Filiala Literatură pentru Copii și Tineret mi-a acordat Premiul Opera Omnia.
5.      În 2016, am obținut din partea Filialei Proză-București, al cărei membru sunt, Premiul pentru cea mai bună carte  a anului ( romanul Bâlciul de argint).
6.      Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România m-a premiat în două rânduri, în 2013, pentru volumul de poeme în proză Strigăte spuse în șoaptă, și în 2014, pentru romanul Să locuiești într-un lătrat de câine.
7.      Câteva dintre cărțile ce-mi poartă semnătura au fost traduse în Portugalia și Spania.
8.      În perioada 1990-1992, am fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
9.      Colaborez la ziarele Adevărul și Lumina.
10. Realizez la postul de televiziune Prima TV emisiunea săptămânală Te caută o carte, ajunsă în cel de-al patrulea an de existență.
11. Sunt absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
12. Trăiesc în București.

                
II.Cine nu sunt

1.      Nu sunt un scriitor mediocru, cum am citit, cu ani în urmă, într-o revistă a Uniunii Scriitorilor.
2.      Nu sunt un scriitor genial, cum încearcă să mă măgulească unii cititori.


III. De ce candidez

1.      Pentru că iubesc literatura română și scriitorii.
2.      Pentru că scriitorii au nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de niște dovezi de dragoste precum cele pe care le pot oferi eu.
3.      Pentru că vreau să aduc, prin înscrierea mea în această competiție, pe care e foarte posibil s-o câștige altcineva, nu eu, un omagiu lui Zaharia Stancu, cel mai bun președinte din toate timpurile al Uniunii Scriitorilor.



IV. Ce nu voi face

1.      Nu voi împărți niciodată scriitorii români în buni și răi, în ai noștri și ai voștri, în mediocri și geniali, în proști, fiindcă sunt de stânga, și deștepți, pentru că sunt de dreapta.
2.      Nu voi aronda revistele uniunii unor grupuri de interese.
3.      Nu voi fi niciodată de partea celor care cred că Uniunea Scriitorilor este mai mult a lor decât a altora.
4.      Nu voi susține cu niciun preț acordarea premiilor literare pe alte criterii decât cele de valoare.
5.      Nu voi da, dacă aș putea, nimănui mai mult talent decât are, dar, din fericire, nu pot. Nici măcar în ce mă privește.
6.      Nu voi susține, în nicio împrejurare, excluderea din Uniune a scriitorilor care au alte păreri decât mine, indiferent de natura acestora.
7.      Voi fi mereu împotriva delațiunii și lingușelii.

V. Ce voi face

1.      Voi păstra actuala formă de organizare a Uniunii Scriitorilor din România.
2.      Voi pleda pentru schimbarea actualului statut, cu revenirea la patru ani a mandatului de președinte și limitarea numărului de mandate ale acestuia la două, în conformitate cu practicile democratice.
3.      Voi încuraja reîntoarcerea în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor a gândirii libere, fără amenințarea vreunei sancțiuni, cu condiția ca această gândire să nu fie pasibilă de sancțiuni prevăzute de legislația în vigoare.
4.      Separat de Consiliul ales, voi propune înființarea unui Consiliu al Seniorilor Uniunii și un Consiliu al Tinerilor, ai căror președinți să devină membri de drept ai Comitetului Director.
5.      Voi păstra sursele de finanțare existente și voi încerca suplimentarea acestora cu sponsorizări consistente din mediul privat.
6.      Voi alcătui un grup de specialiști pentru promovarea proiectelor specifice și accesarea, pe baza lor, a fondurilor europene.
7.      Voi încuraja parteneriatul cu cele mai reprezentative instituții media naționale și locale, astfel încât evenimentele semnificative din viața Uniunii Scriitorilor și a membrilor ei să-și găsească, de fiecare dată, reflectarea adecvată.
8.      Voi înființa un departament de monitorizare permanentă a problemelor sociale ale membrilor Uniunii Scriitorilor, astfel încât să putem veni în sprijinul tuturor scriitorilor care au astfel de probleme. Și, din câte știu, au, din nefericire, foarte mulți.
9.      Nu se pot face minuni, dar se pot găsi soluții, prin parteneriate încheiate cu Ministerul Sănătății și cu diverși agenți economici de stat sau privați, pentru a le îndulci colegilor noștri aflați în suferință singurătatea sau sărăcia. Singurătatea, îndeosebi. Este, cred, unul din scopurile Uniunii Scriitorilor, care înseamnă, metaforic vorbind, punerea la un loc a unui mare număr de singurătăți, cu speranța, mărturisită sau nu, de a le face suportabile la scară individuală. Asta înseamnă să ne pese, să le arătăm celorlalți că ne pasă. Iar lucrul acesta nu presupune întotdeauna bani. Contează o strângere de mână, contează un La mulți ani! spus când trebuie, contează să-l întrebi pe cel ce are cu adevărat nevoie să fie întrebat: Ce mai faci?
Poate că într-o mai mare măsură decât prosperitatea, scriitorilor le lipsește în zilele noastre stropul acela mic de răsfăț public de care au nevoie toți creatorii. Lipsa acestuia îi face să sufere mai mult decât durerile fizice. Și Uniunea Scriitorilor are obligația morală și are și posibilitatea reală de a acționa împotriva acestei suferințe, asigurând, printr-o colaborare strânsă cu Ministerul Educației și alte instituții similare, o mai mare vizibilitate membrilor săi, prin întâlniri cât mai dese cu elevii și studenții sau alte categorii de public cu interes pentru literatură.
10. Nu în ultimul rând, voi înființa un registru al memoriei, cu scopul de a-i apăra de uitare pe confrații dispăruți dintre noi. Respectul față de viitor are ca principal suport respectul față de trecut. În acest sens, voi semna un protocol cu Centrul de Librării București, pentru a da tuturor librăriilor ce-i aparțin nume de scriitori. Și-i aparțin câteva zeci. Conducerea Centrului așteaptă deja o listă de propuneri.

            Programul de față este, dragi colegi, doar o succintă punere în temă cu privire la ceea ce aș putea să fac în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Nu singur, ci doar împreună cu dumneavoastră. Nu oricum, ci întrebându-mi inima în permanență.
Fiindcă eu cred în puterea dragostei. Și atunci când e vorba de scris. Și atunci când e vorba de scriitori.


Simona Vasilache








PROGRAM DE CANDIDATURĂ

La Președinția
Uniunii Scriitorilor din România
pentru mandatul 2018-2023



C:\Users\SrlbAlex\AppData\Local\Microsoft\Windows\Temporary Internet Files\Content.Word\20180204_154738.jpg


























CUPRINS




1.
Preliminarii


2.
Imagine și programe


3.
Organizare și finanțare


4.
Patrimoniu și memorie culturală


5.

6.      
Responsabilitate socială

Concluzii
























1.      PRELIMINARII

ARGUMENT


Acest program managerial pornește de la două cuvinte-cheie: colaborare și integrare. Conform Statutului ei, în vigoare din 12 martie 2013, Uniunea Scriitorilor din România are, ca structuri de conducere, Adunarea Generală a USR, Consiliul USR, Comitetul director al USR și Președintele, cu echipa sa de vicepreședinți și directori. E limpede că aceste structuri au extensiuni diferite, de la întreaga breaslă la un singur om sau o echipă restrânsă, au frecvențe diferite de întâlnire, de la o dată pe mandat la cvasi-zilnic și puteri sau atribuții diferite. Ceea ce este, însă, esențial e colaborarea dintre ele și integrarea acțiunilor lor în așa fel încât fiecare membru al Uniunii să se simtă reprezentat și pus în valoare, să fie parte dintr-un proiect pe care să și-l asume și să-l construiască, de acolo de unde este. Oricine, până la urmă, poate conduce prin ierarhii, acest instrument pe care managementul industrial (având ca model, firește, fabrica) ni l-a lăsat moștenire. Provocarea apare abia când trebuie să conduci ca primul între egali. Consider, indiferent de prestigiul intelectual al celui care se poate afla, într-un moment sau altul, în fruntea breslei, că această formulă, a respectului reciproc, a dialogului de la egal la egal, a colaborării e, pentru noi, singura posibilă.
Uniunea Scriitorilor din România are un specific care nu e lesne de prins într-un tipar. E o organizație multifocală, cu mai multe viteze, cu filiale care au propriul ritm și propria voce. A le integra într-un tot puternic, respectat, vizibil cere timp, atenție, dedicare. Trebuie să știm din ce în ce mai bine unii de alții, să ne cunoaștem proiectele, să „circulăm” în mod spontan între filiale pentru a spori prestigiul unor manifestări care n-au de ce să rămână doar locale sau regionale și, în același timp, să devenim tot mai importanți și atractivi pentru publicul nostru, pentru societate în general. Nu știu dacă v-ați gândit vreo clipă, pe fondul erodării treptate a statutului de scriitor, cât de mulți sunt cei pentru care scriitorii trebuie să conteze. Suntem suficient de prezenți în școli, pe hârtie și pe viu? Suntem suficient de prezenți în biblioteci, în librării, în teatre? Suntem consultați îndejuns de autoritățile statului în probleme care țin de viața intelectuală a țării, atâta câtă mai e? Suntem mediatizați îndeajuns? Suntem aniversați, suntem comemorați? De prea multe ori, răspunsul e nu. Și lucrurile nu se vor schimba de la sine. Sigur că Uniunea Scriitorilor nu poate face pe nimeni să scrie bine, sau să devină o personalitate. Dar poate ajuta, uzând de toate resursele ei, la ieșirea scriitorului în lume. În România și în străinătate.
Iată, deci, ce-mi propun. O Uniune a Scriitorilor care să conteze, să fie un partener căutat pentru instituții tot mai diverse, să deruleze proiecte de anvergură și să-i dea fiecăruia din membrii săi sentimentul că are enorm de câștigat fiind acolo, dar și responsabilitatea de a se implica, pentru a putea pretinde rezultate.

MOTIVAŢIA CANDIDATURII

Cunosc Uniunea Scriitorilor din România din primul an de facultate, din 2001, când i-am călcat prima oară pragul. Am colaborat, întâi, la revistele ei, din București și din țară, am participat la colocvii și întâlniri cu scriitori, am ajuns, cu timpul, să mă implic în organizarea lor și să stau, cu și fără funcții, tot mai aproape de această breaslă în care am intrat oficial în 2015. Unii dintre dumneavoastră mă cunoașteți direct, alții din scris, alții deloc. Ce vă pot promite, mai ales acestora din urmă, e că voi mobiliza spre îndeplinirea acestui program, care ar putea să vi se pară ambițios, poate fantezist, la cum merg lucrurile în cultura noastră, o cunoaștere a managementului validată de un titlu de profesor universitar conducător de doctorate la ASE, o experiență de peste zece ani în proiecte europene, o foarte bogată experiență internațională, în medii extrem de diverse, de la universități la fundații, edituri, ambasade pentru care am ținut cursuri sau am derulat proiecte. Am o formație cuprinzătoare, în care intră și studii filologice, finalizate cu un doctorat, și studii medicale, și o carieră universitară în științe economice. Știu și cum gândește un scriitor, și cum gândește un director de multinațională.  Pot, așadar, accede la persoane-cheie pentru un proiect sau altul, pot crea relațiile și deschiderea de care avem nevoie. Nu mai trebuie să scriem cărți și să publicăm în reviste de care să știm doar noi, nu mai trebuie să facem proiecte de care să știm doar noi.  Avem valoare, trebuie să avem și preț.


PREMISE

Uniunea Scriitorilor din România are o tradiție și un nume. Este, în plus, una dintre puținele instituții de cultură și nu numai care au reușit să treacă testul democrației fără să devină o formă fără fond.  Voi încerca, în cele ce urmează, o scurtă analiză a situației prezente a Uniunii, după metoda SWOT – strenghts, weaknesses, opportunities and threats.
Principalele puncte forte ale Uniunii Scriitorilor în ultimii ani sunt:
-          Prestigiul și vizibilitatea președintelui ei
-          Experiența și expertiza echipei de conducere
-          Numărul mare de membri
-          Valoarea și vizibilitatea multora dintre aceștia
-          Existența unui patrimoniu important
-          Numeroasele activități și proiecte
-          Capacitatea de a atrage fonduri și de a stabili colaborări

Principalele puncte slabe  sunt:
-          Dificultatea de a asigura sustenabilitatea financiară a instituției/ vulnerabilitatea în fața dispariției unor surse de venit
-          Lipsa unor sedii amenajate corespunzător pentru diverse activități – lansări, conferințe, filmări etc.
-          Lipsa/ insuficiența personalului suport pentru proiecte și activități curente
-          Numărul mic de parteneriate cu alte instituții, firme etc. și de parteneriate media
-          Prezența redusă în spațiul public
-          Lipsa de vizibilitate a unor membri/ filiale
-          Dezechilibrarea piramidei vârstelor
-          Neexploatarea corespunzătoare a patrimoniului
-          Neimplicarea în rețele internaționale, în parteneriate cu asociații similare din lume

Oportunitățile decurg din prestigiul de care breasla încă se bucură, din apartenența la Asociația Națională a Uniunilor de Creatori, din cadrul legislativ favorabil (obținerea, în 2015, a Legii revistelor culturale, demersurile privind Legea timbrului literar), din politicile de responsabilitate socială ale multor companii mari (Petrom, BRD, Enel etc.) care includ sprijinirea proiectelor culturale, din posibilitățile de co-interesare a autorităților statului – primării, ministere etc. în proiectele Uniunii
Riscurile vin din erodarea imaginii și a prestigiului Uniunii prin scandaluri care au depășit granițele breslei, din volatilitatea contextului politic și legislativ, din diminuarea patrimoniului ca urmare a unor evenimente pe care Uniunea nu le poate controla (ex. retrocedări), din conflicte cu alte organizații, din concurența unor formule alternative care se luptă pentru același public – cluburi de lectură, platforme, proiecte independente etc.  Slaba prezență mediatică sau propagarea unor știri aproape exclusiv negative agravează aceste riscuri.

Recunoașterea Uniunii Scriitorilor din România ca partener obligatoriu în activitățile, proiectele, emisiunile radio-TV care privesc literatura română și relația ei cu alte literaturi este scopul principal al programului meu managerial.

Acest scop se poate realiza prin organizarea de conferințe cu personalități ale literaturii române, dar și cu personalități ale literaturii mondiale, prin activități de consultanță (de la cursuri de literatură la consiliere pentru publicare, în țară și în străinătate, cursuri de limbi străine, târguri de oferte de traducere etc.), prin prezența intensă la activitățile extracurriculare ale liceelor filologice și nu numai, prin campanii periodice de imagine în jurul unor proiecte mari.
Am structurat programul managerial pe cinci direcții: Imagine și programe, Organizare și finanțare, Patrimoniu și memorie culturală, Responsabilitate socială, Cooperare. Fiecare din aceste direcții va fi coordonată de câte un membru al echipei de conducere, care își va asuma îndeplinirea unor indicatori specifici, a căror realizare va fi comunicată, la intervale clar stabilite, Comitetului Director, Consiliului USR și Adunării Generale.


2.      IMAGINE ȘI PROGRAME

Principalul obiectiv pe care mi-l stabilesc pe această direcție este creșterea vizibilității USR, transformarea ei într-un partener credibil și valoros pentru mediul public și privat și diminuarea treptată a deservicilor aduse de campaniile de presă împotriva USR și de numeroasele procese în justiție.

Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesară crearea unui Departament de Imagine al USR, care să însemne mai mult decât un singur director – de pildă, voluntari de la programe de limbi străine, marketing, comunicare, tineri scriitori cu competențe digitale, firme de profil cu care se vor încheia parteneriate.
Printre responsabilitățile acestui departament se vor număra:

a)      Încheierea de protocoale, reînnoite anual, cu parteneri media (TVR, SRR, site-uri de cultură, presă scrisă) pentru reflectarea evenimentelor organizate de USR și de filialele sale. Negocierea prezenței periodice a scriitorilor propuși de USR, pe baza unor criterii (publicarea recentă a unei cărți de succes/ traducere în străinătate, câștigarea unui premiu, a unui titlu etc.), în emisiuni culturale, realizarea de firme documentare cu scriitori, reviste etc., prin parteneriat cu o casă de producție.
b)     Transformarea USR, prin revistele și site-urile sale, într-un partener media pentru evenimente din alte zone culturale.
c)     Crearea a două mari campanii mediatice pe an, în jurul unor proiecte majore ale USR.
d)     Valorificarea relațiilor din cadrul ANUC pentru organizarea și mediatizarea evenimentelor comune – lansări de carte în cadrul festivalurilor de teatru și film, campanii de lectură pentru strângerea de fonduri pentru renovarea unor clădiri de patrimoniu, expoziții-lectură, cărți în concert etc. Colaborare cu UNITER pentru acordarea de premii comune pentru dramaturgie, în condițiile în care, în ultimii ani, această zonă de creație este tot mai puțin vizibilă în USR.
e)     Îmbunătățirea site-urilor Uniunii și crearea unei identități vizuale unitare, la nivel de filiale. Crearea versiunilor în limba engleză a site-urilor. Includerea pe site-uri a unor CV-uri profesioniste ale scriitorilor, traduse în două limbi de circulație.
f)      Crearea unei platforme de social media a Uniunii, administrată în timp real, care să integreze paginile de facebook ale scriitorilor/ alte pagini culturale. Oferirea de consultanță și suport pentru scriitorii care vor să se promoveze în social media. Crearea de alerte de evenimente care să le fie trimise scriitorilor și altor categorii de public.
g)     Tipărirea de cărți de vizită pentru scriitori, crearea de insigne și de carduri care să permită anumite beneficii – acces liber la evenimentele partenere (concerte, expoziții, festivaluri etc.), reduceri în librăriile partenere și pe site-urile partenere.
h)     Tipărirea de cataloage cu scriitori, în limbi de circulație internațională, care să poată fi distribuite la târgurile de carte, lansări, festivaluri etc.
i)       Crearea, din resurse proprii sau atrase, a unui fond care să poată fi accesat, pe bază de competiție, de scriitorii care doresc să se promoveze într-un context punctual – carte/ traducere nou apărută, competiție pentru un premiu internațional important etc.
j)       Colaborarea cu un fotograf profesionist, care să asigure fotografiile individuale ale scriitorilor care vor fi incluse pe site-uri și în materialele de prezentare, respectiv fotografiile de la evenimente. Realizarea de filmări cu scriitori care să fie stocate într-o mediatecă la Biblioteca USR. Identificarea posibilităților de comercializare – de exemplu, DVD-uri vândute la evenimentele USR, pe modelul Festivalului Enescu sau al FNT.
k)     Realizarea unui newsletter lunar cu activitățile și evenimentele USR, precum și cu oportunități de burse, rezidențe de creație, alte finanțări, care să fie trimis membrilor, colaboratorilor USR, partenerilor media, altor persoane potențial interesate.
l)       Digitalizarea treptată a arhivelor publicațiilor de prestigiu și tradiție ale USR.

De asemenea, va fi înființat un Departament de Programe al USR, cu următoarele atribuții:

a)      Relansarea unui festival de anvergură, cu participare  din România și din străinătate, așa cum a fost, la Neptun, Zile și Nopți de Literatură, în parteneriat cu o companie vizibilă pe plan național.
b)     Organizarea Galei Uniunii Scriitorilor din România, la sfârșitul anului, într-un cadru festiv, care să includă acordarea premiilor pe anul precedent, sărbătorirea scriitorilor care împlinesc vârste rotunde, recompensarea partenerilor care au fost alături de Uniune pe parcursul anului etc.
c)     Organizarea unui Bal caritabil, care să reunească personalități ale vieții publice în jurul ideii de susținere a scriitorilor fără resurse.
d)     Stabilirea calendarului anual al proiectelor interne și internaționale, după consultarea tuturor membrilor, care vor putea trimite propuneri unei comisii de selecție.
e)     Creșterea numărului proiectelor cu impact național asumate de filiale – de tip Colocviul Național de Proză, Colocviul Revistelor de Cultură, Festlit sau Scriitorul Anului. Consolidarea celor existente și mediatizarea lor intensă.
f)      Internaționalizarea Turnirului de Poezie, prin invitarea unor poeți din străinătate/ traducerea poeților români în limba țării unde se desfășoară Turnirul.
g)     Dezvoltarea de parteneriate cu ICR-ul pentru implicarea Uniunii în recomandarea titlurilor care se traduc prin programele ICR, în selecția participanților la târguri etc.
h)     Atragerea de fonduri pentru proiecte de tip cooperare transfrontalieră, cu scriitori din Serbia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova etc.
i)       Crearea de proiecte adresate scriitorilor din diaspora și organizarea unei conferințe anuale dedicate literaturii române din afara granițelor.
j)       Organizarea unor cicluri de Conferințe ale USR, în parteneriat cu ANUC, cu universități din București și din țară, Academia Română etc. la care să fie invitate personalități ale vieții intelectuale românești.
k)     Continuarea proiectului numit, generic, Librăria Scriitorilor Români, prin concesionarea sau, dacă nu este posibil, închirierea unui spațiu care să includă o librărie/ spațiu de evenimente unde să se regăsească produse culturale românești (cărți, reviste, materiale promoționale de tip căni, tricouri imprimate, calendare etc.), mediateca USR, unde vor fi proiectate înregistrări cu scriitori, filme documentare, imagini de arhivă, și un bufet/ cafeterie.
l)       Organizarea unor tabere de creație, în țară și în străinătate, pentru scrierea de volume colective, traducerea unor opere, pregătirea participării la târguri și festivaluri etc. Înființarea, în parteneriat cu operatori de turism (pensiuni etc.), a unor case de creație în țară, care să poată fi ocupate pe bază de competiție. Crearea de parteneriate cu rezidențe de creație/ case ale traducătorilor (ex. Tarazona, Arles) din străinătate, pentru care USR să poată face recomandări.
m)   Organizarea Serilor de literatură, în parteneriat cu institute culturale străine.
n)     Diversificarea proiectelor adresate tinerilor scriitori, membri și nemembri USR – pe lângă Literatura tinerilor de la Neptun, reluarea Colocviului Tinerilor Critici și organizarea unor Întâlniri ale traducătorilor tineri, cu participare internațională.

În atribuțiile Departamentului de Programe intră și identificarea surselor de finanțare, diversificarea lor – la momentul actual principala resursă fiind Ministerul Culturii, și externalizarea proiectelor spre alte organizații care le pot susține, benefiicind de brandul USR și de benefiicile de imagine rezultate din asocierea cu el.


3.      ORGANIZARE ȘI FINANȚARE

Structurile de conducere ale USR vor rămâne cele existente, până la revizuirea Statutului. Propun, însă, înființarea unui Consiliu Extraordinar, format din personalități de primă mărime ale vieții literare, care nu mai au funcții de conducere în filiale, sau nu mai doresc să se implice cu normă întreagă. Componența Consiliului Extraordinar va fi votată de Consiliul USR, pe baza propunerilor membrilor Uniunii. Acest Consiliu Extraordinar va fi convocat, împreună cu Consiliul, de câte ori trebuie luate decizii cruciale pentru USR, trebuie stabilite strategii, poziții publice etc. De asemenea, Consiliul Extraordinar va putea propune acordarea de titluri onorifice – Președinte de onoare, Membru de onoare etc.
Pentru a facilita desfășurarea proiectelor și relansarea imaginii USR, la nivelul fiecărei filiale va fi desemnat un responsabil de imagine și de programe, care să țină legătura cu departamentele înființate în structura centrală și să furnizeze relațiile necesare din teritoriu.

Propun înființarea unui Departament de Publicații, care să coordoneze activitatea revistelor USR, la nivel național, să acorde egida USR altor publicații de valoare, respectiv să decidă asupra oportunității și formatului unor publicații cu periodicitate variabilă – antologii ale revistelor, volume speciale la sfârșit de an, CD-uri, casete de colecție etc. Departamentul de Publicații va colabora cu Departamentul de Imagine și cu cel de Programe în sensul creșterii vizibilității și vandabilității revistelor Uniunii, organizării de evenimente – întâlniri cu publicul, premii, conferințe, în așa fel încât redacțiile revistelor să fie sprijinite logistic și, unde este cazul, financiar pentru o mai bună prezență în spațiul public.
De asemenea, USR va avea în vedere înființarea de filiale în diaspora, în regiunile cu populație românească importantă, în colaborare cu ICR, lectoratele de limbă română, scriitorii din diaspora. Aceste filiale vor desfășura programe culturale pentru români și pentru localnicii care învață românește, contribuind la propagarea culturii naționale.

Fiecare vicepreședinte va coordona direct câte zece filiale, organizând întâlniri periodice, sau de câte ori situația o impune, cu șefii acestora. Va aviza proiectele desfășurate de filiale și le va sprijini, în măsura resurselor disponibile. Pentru promovarea unui management participativ și transparent, zilele și orele de audiență ale Președintelui și Vicepreședinților vor fi anunțate public, în așa fel încât să fim cât mai mult în legătură cu problemele curente ale breslei. De asemenea, hotărârile Comitetului Director și ale Consiliului USR vor fi transmise către toți membrii și publicate pe site.

O atenție aparte trebuie acordată îmbunătățirii mecanismelor logistic-administrative ale Uniunii. Am spus, legat de analiza situației prezente, că nu avem suficienți oameni pentru toate activitățile pe care ni le propunem, problemă care trebuie rezolvată prin atragerea de voluntari și, când resursele ne-o permit, prin angajări.

De asemenea, îmi propun:
a)      Crearea unui sistem de feedback pentru activitățile administrative, pentru a vedea dacă există nemulțumiri, în rândul scriitorilor, legate de activitatea departamentelor suport și pentru rezolvarea problemelor semnalate
b)     Identificarea resurselor pentru motivarea personalului administrativ
c)     Inițierea de parteneriate cu mediul privat pentru acțiuni de socializare pentru personalul administrativ

Finanțarea activităților USR se va realiza conservând sursele de finanțare existente în prezent și căutând activ alte surse de finanțare. În prezent, aproximativ 20% din veniturile USR provin din chirii, aproximativ 10% de la casele de creație, 5% din cotizații. Cea mai mare parte a veniturilor, aproape 45%, provin de la revistele literare editate de USR, însă doar o foarte mică parte, sub 1% din totalul veniturilor, provin din vânzări, restul provine din finanțarea prin legea revistelor, 136/2015. Veniturile din colectarea timbrului literar reprezintă sub 10% din total, iar veniturile atrase prin cereri de finanțare depuse pentru proiecte nu ating 5%!

Uitându-ne la acest tablou al veniturilor, putem identifica ușor care sunt zonele la risc și măsurile care pot fi luate. Deși revistele literare se susțin prin salutara lege dedicată lor, creșterea vânzărilor este un imperativ. Aceste reviste trebuie să devină mai vizibile, mai atractive, să fie promovate la sediile partenerilor USR și distribuite prin Librăria USR, să aibă site-uri profesioniste al căror trafic să aducă venituri din reclame. De asemenea, revistele trebuie mediatizate în emisiuni radio și TV, incluse în parteneriate media, achiziționate pentru difuzare pe linii aeriene (prin parteneriate cu TAROM, Blue Air etc.), pe linii de autocare internaționale, în școli etc. Parteneriate cu organizații de tip Bookster poate asigura intrarea în zona corporate și, implicit, creșterea numărului de abonamente.

De asemenea, regândirea timbrului literar ca un fond pentru susținerea literaturii române, la care editurile să fie acționari, în baza unui parteneriat cu Uniunea, ar stinge, probabil, conflicte inutile și ar asigura și finanțare, și vizibilitate. Co-interesarea editurilor să scoată, pe cheltuiala proprie, volume de literatură română, să acorde premii și să finanțeze proiecte ale tinerilor scriitori români ar fi, cred, o alternativă mai bună la veșnica discuție despre nevandabilitatea volumelor publicate de autori români. 
Sporirea patrimoniului și administrarea lui mai eficientă, cum voi propune în cele ce urmează, duc, de asemenea, la creșterea veniturilor provenite din acest capitol.

Totodată, prin identificarea unor surse alternative de finanțare pentru proiecte – parteneriate cu firme mari, fonduri europene, parteneriat cu instituțiile statului – îmi propun creșterea sumei atrase pentru proiecte la minim 100.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 30% față de situația prezentă.

Alte venituri:

-          Venituri din publicitate, în revistele, pe site-urile și la sediile Uniunii
-          Venituri din vânzarea de bilete la evenimente – conferințe, lecturi publice, ateliere etc.
-          Venituri din centrul de evenimente – librărie, mediatecă, bufet/ cafeterie
-          Venituri din cursuri și activități de consultanță organizate de Uniune
-          Venituri din comercializarea de DVD-uri, obiecte promoționale, colecții de publicații în format digital
-          Venituri din donații în cadrul unor evenimente caritabile

4.      PATRIMONIU ȘI MEMORIE CULTURALĂ

Uniunea Scriitorilor din România dispune de un patrimoniu însemnat, atât material, cât și imaterial.
Printre acțiunile pe care le propun pentru mai buna valorificare a patrimoniului material se numără:
a)      Renegocierea contractului de închiriere a Casei Vernescu, pentru a permite organizarea periodică de evenimente de anvergură în clădirea ei (de exemplu, Gala USR). Identificarea modalităților prin care imobilul poate fi renovat în mod profesionist și negocierea amplasării unor mesh-uri cu evenimentele USR pe fațada dinspre Calea Victoriei/ a siglei USR.
b)     Inițierea demersurilor pentru clarificarea situației juridice a terenului de lângă Casa Vernescu. Măsuri pentru igienizarea și cosmetizarea „pădurii de pe Calea Victoriei”, prin implicarea autorităților competente.
c)     Continuarea lucrărilor de amenajare a sediului central al USR și a terasei – crearea unui spațiu de lansări neconvențional, ecran de proiecții etc.
d)     Identificarea problemelor legate de sediile filialelor și implicarea în gestionarea lor. Identificarea altor spații aflate în patrimoniul filialelor și discutarea de măsuri pentru mai buna lor administrare.
e)     Parteneriat cu un operator de turism care să fie eligibil pentru atragerea de fonduri europene pentru modernizarea Casei de creație și odihnă de la Neptun. Amenajări pentru creșterea perioadei de ocupare a Casei, de la câteva luni la întregul an. Desfășurarea de acțiuni în parteneriat care să crească gradul de ocupare și atractivitatea Casei, generând venituri mai mari.
f)      Identificarea, în mediul rural, de clădiri monument istoric, care pot fi luate în concesiune, realibilitate cu fonduri europene și folosite pentru acțiunile USR (a se vedea Casa de la Valea Vinului, cedată de USR, care a obținut statutul de monument istoric categoria B și va putea fi renovată cu fonduri europene).
g)     Extinderea patrimoniului prin oferirea de facilități pentru scriitorii în vârstă,  fără urmași, care doresc să facă donații Uniunii.
h)     Inițierea demersurilor, în colaborare cu primăriile și cu investitori privați, pentru construirea câte unui „bloc al scriitorilor” în fiecare mare centru cultural, unde scriitorii tineri/ cei aflați în situații dificile să poată primi locuințe cu chirie subvenționată.
i)       Recuperarea, acolo unde este posibil, a caselor care au aparținut unor scriitori importanți și care, în prezent, se degradează și inițierea demersurilor de renovare a lor și includere în circuitul cultural – în parteneriat cu Muzeele literaturii, cu investitori privați.
j)       Realizarea de expoziții cu obiecte, tablouri etc., care au aparținut scriitorilor și care se află în posesia USR

În privința memoriei culturale, câteva acțiuni pe care le propun sunt:
a)      Inventarierea plăcilor memoriale aflate pe clădiri și continuarea amplasării lor, sub egida USR, care de multe ori lipsește de pe plăcile respective
b)     Inventariea statuilor de scriitori și inițiative privind amplasarea unor noi statui, cu anumite prilejuri – centenarul nașterii, morții etc.
c)     Demersuri privind schimbarea denumirii unor străzi, care să preia numele unor scriitori importanți. Demersuri privind denumirile de școli.
d)     Subvenționarea publicării, la Cartea românească, a unor ediții critice din marii scriitori contemporani, recent dispăruți. Publicarea de volume aniversare pentru mari personalități. Reeditarea cărților canonice de istorie literară, critică și teorie literară.
e)     Realizarea de filme documentare cu scriitori/ reviste culturale/ grupări etc. și de albume foto.
f)      Crearea unui fond de manuscrise – prin donații, achiziții etc., care să fie, în perspectivă, digitalizate și puse la dispoziția celor interesați de istoria literară.
g)     Organizarea de evenimente dedicate unor scriitori importanți, dispăruți și în viață – colocvii, ateliere etc.
h)     Sprijinirea, inclusiv financiară, când este posibil, a cercetărilor de istorie literară care pot aduce informații noi despre biografia sau opera unor scriitori importanți sau, dimpotrivă, de nișă.
i)       Demersuri privind includerea unor scriitori contemporani în programa școlară/ pentru ca Uniunea să fie consultată la elaborarea manualelor de literatură.
j)       Ctitorirea unei biserici a scriitorilor și demersuri pentru o nouă necropolă.

Fără istorie literară, tangibilă și intangibilă, bine conservată nu ne putem aștepta la un viitor în care scriitorii, cum am tot spus, să conteze.
5.      RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Ideea de responsabilitate socială poate fi privită din două unghiuri. Pe de-o parte, cum am mai spus, Uniunea Scriitorilor din România poate beneficia de politicile companiilor mari de a da ceva înapoi societății, sprijinind, de pildă, proiecte culturale în care le putem fi parteneri. Pe de altă parte, Uniunea însăși trebuie să facă acte de filantropie sau să se implice în activități care le fac membrilor și colaboratorilor ei viața mai bună, dincolo de zona strict literară.

Astfel, putem adapta și adopta și noi două inițiative care funcționează cu succes la UNITER, respectiv la Uniunea Arhitecților: Casa Artistului, respectiv parteneriatul cu rețeaua de clinici Regina Maria pentru acordarea de asistență medicală membrilor Uniunii, în condițiile pachetului Premium.

Prima inițiativă se referă la oferirea de servicii de asistență socială, gratuit, scriitorilor aflați în dificultate și, în perspectivă, chiar la înființarea unui centru social pentru aceștia. Există, chiar la momentul actual, posibilitatea obținerii unui spațiu, prin donație, pentru un astfel de centru. De asemenea, pe site-ul Uniunii și pe site-urile filialelor trebuie să se regăsească un formular standard prin care membrii aflați în dificultate pot solicita ajutoare care vor fi aprobate de Comisia Socială sau, în cazurile urgente, direct de Președinte, în limita unor sume votate de Consiliul USR.

La nivelul filialelor Uniunii vor putea funcționa structuri de tip C.A.R. care să acorde membrilor împrumuturi cu dobânzi minime, în limita unui cuantum aprobat de Consiliul USR.

Pe modelul pe care l-am invocat, al Uniunii Arhitecților, îmi propun un parteneriat cu o clinică medicală cu acoperire națională care să acorde asistență medicală gratuită membrilor Uniunii, pentru anumite tipuri de investigații, și reduceri pentru procedurile mai complexe. Ideea se poate extinde și la servicii stomatologice, oftalmologie.

De asemenea, vom încheia parteneriate cu baze de agrement care să ofere acces gratuit membrilor Uniunii sau celor ce vor beneficia, pentru serviciile aduse Uniunii, de un card de tip Prieten al USR. Prin parteneriate și inițiative de tip barter, Uniunea poate oferi membrilor și colaboratorilor săi acces la o mare varietate de beneficii sociale– bilete gratuite la teatru, la concerte, reduceri la pachete turistice, reduceri la bilete de avion (similar reducerilor oferite, de pildă, pentru medici în anumite țări).  De asemenea, Uniunea poate organiza acțiuni de divertisment de tip 1 mai la Neptun sau Revelion la Neptun, la prețuri subvenționate, pentru membrii ei.

6.      CONCLUZII
De bună seamă că acest program managerial, ca orice plan pe care ți-l faci neavând nici toate informațiile, nici tot timpul din lume, nu este nici perfect, nici complet. Are limitele lui, pe care le veți vedea și judeca. Cred, însă, că este un program realist, chiar dacă, am mai spus-o, poate părea hazardat. Cu bunăvoință și implicare, nu doar a echipei de conducere, ci a noastră, a tuturor, se pot face incredibil de multe lucruri bune pentru breaslă. Trebuie să pornim de la buna conviețuire, de la colaborare, ca să fim performanți, fiecare individual și toți laolaltă.
Sper că veți susține acest program, ca să reușim, împreună, să-l transformăm în realitate. Pentru o Uniune unită și vizibilă, conștienți fiind că sunt mai multe cele ce ne apropie decât cele ce ne despart, mai multe lucrurile de care putem fi mândri decât cele asupra cărora e mai bine să se tacă. 


Carte de vizită

C:\Users\SrlbAlex\Pictures\SV.jpg 

Prof. univ. dr. (din 2015)
Conducător de doctorat (din 2016)
Redactor la România literară (2012-2017)

Bibliografie

Rubik (roman colectiv), Polirom, 2004
Cinstite obraze, moftangii și domni, Cartea românească, 2012



Director de programe și relații publice al USR (feb-oct 2017)

Director al Centrului de Cercetări pentru Capital Intelectual și Antreprenoriat (din 2016)

 



Caragiale, diavolul din detalii, Casa de pariuri literare, 2015
Dicționarul mărunțișurilor, Baroque Books & Art, 2015
Hărți din cărți, Tracus Arte, 2016
 


 

#PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL UNIUNII SCRIITORILOR ROMÂNI

PREAMBUL
Cu recunoștință, îndrăznesc să așez Proiectul managerial, precum și Discursul-Program, sub însemnele sacre ale Marii Uniri, ca modest omagiu al unui român anonim, care a încercat să proslăvească, în tăcere, jertfele înaintașilor și idealul lor.
Convins că matricea Unirii a generat și va genera, în continuare, printre români, conștiințe unificatoare; convins că în era eforturilor unioniste și a marilor dezbinări, la nivel european și global, misiunea scriitorului nu este numai aceea de cronicar sau ‘deconstructivist’, ci și aceea de integrator de conștiințe și idealuri, am susținut și voi susține întotdeauna că scriitorul trebuie să militeze la modul ‘paşoptist’, dar și neo-post-modernist, globalist, încercând să impună valorile poporului său și să construiască noi identități, garantate, consfințite de originile și tradițiile noastre.
Nu pot să trec sub tăcere faptul că nostalgia și conștiința Marii Uniri își găsesc o misterioasă confirmare în inițiativa Comisiei Europene „Anul European al Patrimoniului Cultural în 2018: o celebrare a diversității și a bogăției patrimoniului nostru european”, care se va lansa în perioada 7-8 decembrie, la Milano, și la care USR, împreună cu alte entități instituționale și culturale românești, ar putea participa, nu numai formal, dacă va exista voință politică, ci și conștiință [managerială] românească, eventual, euro-românească.
Este important, de asemenea, să menționăm că Proiectul meu de management încearcă să se înscrie și să respecte creator direcțiile schițate de Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–2030. Într-adevăr, se pare că proiectele și aspirațiile USR nu s-ar putea realiza, aşa cum merită, fără această ‘aliniere’, care nu este  subordonare, ci doar armonizare și redefinire într-un cadru mai amplu, conceptual, ideatic și ideal.
Iată, așadar, pe scurt, o prezentare a axelor mele morale, culturale, istorice, ‘politice’, abcisele și ordonatele, în spațiul cărora va fi definit proiectul meu managerial.
De ce am decis să candidez la Președinția USR? Unii ar răspunde ca Rastignac: „Pentru că sunt cel mai bun”. Eu răspund și mă întreb, cu aceeași smerenie modernă: „Oare nu este firesc să fii primus inter pares? Și, pe de altă parte, cum spunea  Înțeleptul Hillel, acum două mii de ani: «Dacă nu acum, atunci când.» [Avot 1, 13]. Realitatea este însă mai binevoitoare: am vrut să dau, şi eu, un semnal de normalitate şi democraţie. Am vrut și vreau să fiu prezent în cursa ‘prezidenţialelor’, alături şi în numele celor peste 2000 de scriitori, chiar dacă înscris poate printre cei din urmă. Şi, deoarece nicio persoană genialoidă nu poate conduce alte persoane din aceeași categorie, sunt aproape sigur că orice scriitoare/scriitor din USR – primi inter pares - ar putea și ar trebui să se înscrie în această cursă superbă și utopică pentru funcția de Președinte, care ar fi bine să devină simbolică.  Mai avem nevoie de utopii ca să ne depășim lașitatea și inerțiile, ca să ne măsurăm neputința și visul, căci – zicea, odinioară, poporul - Degeaba chichirezi gâlceava, dacă niema putirinţa! Poate însă că nu toate obiectivele noastre vor avea sine qua non o dimensiune utopică!?
Încă un argument, și ultimul, pentru „de ce și Ceilalți? de ce toți scriitorii ?” Deoarece fiecare scriitor are datoria și dreptul – în calitate de cel dintâi între egali – să coordoneze mental și administrativ o galaxie de spiritualități, numită în cazul de față USR. O galaxie informală, misterioasă, incuantificabilă, un ‘haosmos’ unic și irepetabil. În logica firescului elitar, s-ar cuveni, așadar, ca toți scriitorii să se înscrie într-o superbă campanie electorală a spiritelor creatoare românești. Sub această zodie, conducerea de tip piramidal, autarhic, va trebui înlocuită cu o conducere colectivă, ale cărei decizii cu efecte pe durată medie sau lungă să se bazeze nu numai pe propunerile/proiectele/analizele filialelor, ci și pe cele ale unor grupuri de lucru sau ‘Consilii ale Înțelepților’.
Precizez că proiectul meu de management nu este un act de evaluare, judecare sau acuzare, focalizat pe modelele manageriale anterioare. Vom avea timp suficient, după momentul alegerilor, să evaluăm plusurile și minusurile, pe filiale, secțiuni, probleme etc. și să efectuăm  un audit financiar[1].
CAP. I. PROGRAME NAŢIONALE CU IMPACT EUROPEAN.

USR trebuie să participe, în calitate de inițiator secvențial, co-autor și co-beneficiar la ceea ce vom numi

1. PROGRAMUL ŞCOALA şi PROGRAMUL PATRIMONIUL CULTURAL. Un diptic complementar, logic şi coerent.
2. Expunere de motive.
Reevaluând Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–2030, considerăm că USR se poate implica în următoarele Direcţii principale de acţiune, detaliate pe sectoare şi orizonturi:
2.1. „Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională”;
2.2. „Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional”.
3. Din păcate, Strategia Naţională nu face precizări nici despre ȘCOALĂ, nici despre PATRIMONIU. Este rolul și datoria USR, alături de alte instituții, grupuri interesate, învățători, profesori, universitari, elevi și studenți, specialiști și experți, să aducă în prim-planul scenei publice, importanța spiritualității, a culturii și literaturii, a limbii române.
3.1. Strategia Naţională nu are nicio propoziție despre identitatea și dinamica spiritului creator românesc. De aceea, și aceasta ar trebui să facă parte din misiunea scriitorilor, în general, și a USR, în special. Ne propunem, așadar, ca proiect permanent, fără limită temporală,  promovarea, pe toate căile, a acestor idealuri. Ele ar trebui să devină obiectivele fundamentale ale misiunii noastre ca scriitori români.
3.2. Poporul român, prin reprezentanții săi, elevi și studenți, dascăli, politicieni și economiști, bancheri și afaceriști va trebui să înțeleagă că fără limba română își va pierde identitatea, rădăcinile, strămoșii și modelele. Fără cultura română își vor pierde istoria, conștiința, rosturile profunde, în numele cărora înaintașii lor, ei înșiși și urmașii lor au putut, pot și vor putea să viseze și să supraviețuiască, aici sau oriunde în lume. Dreptul românilor la visare și împlinire le este dat numai de limba, gândul și spiritul lor, devenite cărți, școli, biserici, sate și orașe. Scriitorii au datoria de a reaminti tuturor, prin scrierile și rostirile lor, aceste adevăruri discrete, uitate de multe ori, dar care au refuzat să moară, în ciuda nenumăratelor globalizări prin care s-a modelat istoria noastră.
4. Unii se vor întreba de ce ar trebui USR să se implice în Programul ȘCOALA? În primul rând, pentru că aici, în ȘCOALĂ, se formează cititorii noștri. Școala este o garanție că limba și literatura română nu vor dispărea în următorul secol și că poemele sau romanele noastre nu vor ajunge în depozite insalubre, necitite de nimeni. În vederea constituirii Programului ȘCOALA, USR va pune la punct o strategie de reculturalizare și de salvare a limbii și literaturii române, dar și a Școlii, care se degradează și își uită tradițiile. Prin urmare, dacă USR nu poate fi un Mesia, pentru că locul a fost ocupat, va putea, totuși, să contribuie la salvarea și renașterea limbii și literaturii române, dar și a Școlii românești, fără de care totul - valori, idealuri - se prăbușește.
5. Mijloace şi instrumente. Deoarece obiectivele și proiectele propuse se înscriu pe un nivel macro+, mijloacele și instrumentele de punere în practică vor avea ca bază strategii și politici specifice, în vederea stabilirii de alianțe și parteneriate profitabile cu instituții congenere [uniuni de creație, muzee ale literaturii și artei, case memoriale etc.], organizații, naționale și internaționale. Dată fiind presiunea globalizării, USR va colabora în sistem  partenerial, subcontractual sau de alt gen cu instituții de creație statale și private, din România, Europa, America, Rusia, Israel, țările arabe, China, India, Japonia etc.
5.1. USR se va implica în curricula învățământului românesc, secțiunea limbă, literatură și cultură română. Managementul unei bresle atât de importante pentru identitatea unei națiuni trebuie să înceapă cu implicarea, împreună cu ceilalți actori specifici, în managementul învățământului românesc.
5.2. Conducătorii României, corpul profesoral trebuie – este un imperativ ! – să devină conștienți că Școala este un generator de educație, cultură, deschidere, lectură, studiu, spirit creativ și creator. Școala este o pepinieră. Un incubator de idei. Școala este garanția că se vor mai naște scriitori și că vor mai fi cititori de cărți, chiar dacă se vor numi e-book. De aceea parteneriatul cu școala [pe toate palierele : primar, gimnazial, liceal, universitar] este fundamental: de la organizarea de cenacluri și ateliere de creație literară, cu scopul modelării spiritului creator polimorf [literatură, artă, muzică, digital art, computer generated 3d still imagery etc.]; de la întâlniri cu scriitorii până la programarea și impunerea de emisiuni permanente pe toate canalele de televiziune, printr-o Lege specială, în vederea ‘apărării, conservării și dezvoltării limbii, literaturii și culturii române’.


6. PROGRAMUL PATRIMONIUL CULTURAL.
6.1. Având în vedere situația dramatică a limbii și literaturii române, care se degradează încet, dar sigur, prin presiunile culturii de consum anglo-americane, prin transferul parțial de suveranitate, prin avantajele și dezavantajele globalizării, USR ar trebui să inițieze un Proiect istoric, într-un parteneriat strategic național, împreună cu instituțiile fundamentale ale statului, cu scopul de a include în Patrimoniul mondial UNESCO, pe lângă cele 7 obiective, limba și literatura română, insuficient protejate și promovate. În acest sens, se impune preluarea [totală sau parţială] de sub autoritatea  Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO (CNR UNESCO) a unor prerogative şi obiective specifice USR: literatura română – patrimoniu cultural imaterial, naţional şi universal.
6.2. USR, prin proiectele și evenimentele organizate, prin emisiuni tv, prin cărți, broșuri, forumuri online, bloguri și vloguri, va demonstra că mai importantă decât lupta împotriva corupției și decât parteneriatele militare este cultura, literatura și limba română. Fără păstrarea integrității și a identității spiritualității românești, toate tratatele de aderare și neproliferare își pierd orice valoare. Asta va trebui să înțelegem cu toții, în regim de urgență.

CAP. II. MICRO-REFORME MORALE. Principii etice. Reguli manageriale.
1. Continuitate.
1.1. Spre deosebire de ‘cartezianismul’ practicat de partidele politice din România care, când le vine rândul la guvernare, fac tabula rasa și rămân acolo, noi ne propunem să continuăm proiectele bune, inițiativele viabile, direcțiile care au întrunit sufragiile tuturor scriitorilor și să renunțăm, atât cât se poate, la erorile trecutului.
2. Depolitizare, desecurizare, desereizare etc.
2.1. Vom încerca, atât cât ne permite CNSAS-ul, dar nu numai, să depolitizăm, să desecurizăm și să excludem din conducerea USR [centru + filiale] vestigiile de tristă amintire, chiar dacă au fost upgraded & updated.
3. Pro bono publico.
3.1. Într-o epocă a lăcomiei și zgârceniei, la scară națională, vom milita, vom respecta și vom practica, prin exemplul personal, în calitate de Preşedinte al USR, responsabilitatea și generozitatea, pro bono publico, bunăvoința, altruismul, mărinimia, compasiunea – exigenţă prezentă în marile spiritualități ale lumii de la creștinism la taoism. Iată doar câteva din valorile necesare unei Renașteri – încă posibilă! – a românismului european.
3.2. În aceiași logică, dat fiind că a conduce un corp de elită al țării, precum scriitorimea română, este o înaltă onoare, președinția și vicepreşedinţia vor fi funcții onorifice, urmând ca sumele alocate pentru îndemnizațiile legale să fie transferate, în baza unei Hotărâri guvernamentale ad hoc, în contul rezervat proiectelor USR.  
4. Demnitatea de scriitor şi dreptul la imagine. Promovarea și apărarea demnității de scriitor, în baza art. 1 alin. 3 din Constituție. Dată fiind absența ocrotirii juridice, prevăzută de art.205, 206 și 207 din Codul penal, USR va milita pentru reevaluarea acestei situații și legiferarea ei, astfel încât scriitorii și creatorii, în general, să beneficieze de o formă de ocrotire juridică reală și adecvată a demnității, onoarei și reputației lor. 
4.1. Considerăm că Legea nr. 254/2013 [Art. 96, lit (f)] a generat și a întreținut o confuzie aberantă, în spațiul public, între pușcăriașii-scriitori și scriitorii de profesie, confuzie necenzurată nici măcar de USR. Prin această Lege au fost aduse grave prejudicii imaginii instituției USR ca entitate și instituție reprezentativă a României, precum și imaginii fiecărui membru în parte al USR. Altfel spus, au fost încălcate drepturile standard ale personalitătii [dreptul la propria imagine, dreptul la onoare, dreptul la demnitate], precum și art. 1 alin. 3 din Constituție, care prevede că „demnitatea omului este o valoare supremă și e garantată״.
4.2. USR va milita și va face toate diligențele legale, în vederea abrogării Art. 96, lit (f) din Legea nr. 254/2013, care stabilește cum se calculează reducerea de pedeapsă în funcție de muncă prestată în pușcarie. La litera (f) se precizează că „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenție și inovație brevetate.״ Totodată, vom cere în instanțele românești ca această inițiativă legislativă să fie incriminată ca insultă și calomnie (dec. CCR 298/2003, 62/2007 etc.). În acest sens, vom transmite rapoarte periodice privind stadiul acțiunilor noastre tuturor instituțiilor europene, precum și organizațiilor din lumea civilizată, care militează pentru drepturile omului și ale creatorilor profesioniști.
4.3. De asemenea, USR va cere reparații morale, solicitând atât ministrului, care a conceput proiectul de lege, guvernului, cât și celor două camere ale Parlamentului, care au votat acest articol, pe lângă scuze publice și despăgubiri morale, în  cuantum simbolic de 1, 99 lei.
CAP. III. GESTIONAREA PATRIMONIULUI LITERAR ŞI A PROPRIETĂŢII INTELECTUALE SPECIFICE.
1. USR ca instituție recunoscută și mod de organizare liber consimțită a scriitorilor din România este îndrituită să gestioneze patrimoniul literar trecut, prezent și viitor, cu acordul scriitorilor în viață sau/și al urmașilor lor, cf. legislația în vigoare, în speță a Legii nr.8 / 14 martie 1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe.
2. În acest sens, USR va prelua [total sau parțial], în baza unor parteneriate amiabile sau în baza hotărârii instanțelor, totalitatea patrimoniului literar, exploatat de diverse instituții de stat sau private, care au tipărit, de-a lungul timpului, în beneficiu propriu, fie ediții pirat, fie ediții de lux, unele remarcabile, dar care nu poartă și sigla USR.
2.1. Recuperarea autorității asupra acestui patrimoniu, răspândit haotic și neevidențiat în conformitate cu legislația în vigoare, va constitui unul din obiectivele importante ale viitoarei conduceri a USR.
2.2. Orice (re)editare, orice ediție a unui scriitor român, fie în seria de ‘opere complete’, fie în antologii, indiferent de proprietarul copyright-ului, va trebui să aibă acordul de  principiu al USR, precum și, mai ales, sigla USR pe copertă și pe pagină de gardă, înaintea siglei și denumirii companiei editoriale. De asemenea, utilizarea de fragmente din operele literare în media va fi însoțită de sigla USR sau de mențiunea că fragmentul face parte din patrimoniul gestionat de USR.
2.3. Activitatea de gestionare a patrimoniului imaterial, una din sursele financiare ale USR, va fi evidențiată în Rapoartele trimestriale și anuale ale Conducerii, dar și în contabilitate, în urma contractelor de parteneriat și colaborare cu terți.

CAP. IV. IDENTIFICAREA ȘI REEVALUAREA UNOR IMOBILE VÂNDUTE SAU RETROCEDATE, ÎN MOD FRAUDULOS. RECUPERAREA LOR ȘI/SAU SOLICITAREA DE DESPĂGUBIRI.

CAP. V. POLUAREA CULTURALĂ.
1. În colaborare cu cele două Comisii de cultură din Parlament, cu Comisiile de învățământ, cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Culturii, cu CNA, USR va concepe proiecte de strategii și programe de prevenire a poluării culturale, în media, dar și de penalizare drastică, mergând până la interzicerea unor emisiuni, pe durată limitată sau definitiv.

CAP. VI. PROIECTE EDITORIALE.

CAP. VII. PROIECT „ARHIVA DIGITALĂ A SCRIITORILOR ROMÂNI”.
1. Obiectiv: digitizarea operelor scriitorilor români clasici, moderni și contemporani. Acest proiect va fi realizat în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române.
 1.1. Realizarea de pagini web, pe care va începe postarea  operelor scriitorilor români, în variante multimedia și hypertext. 
 1.2. Realizarea de aplicații diverse, pentru iPhone și Android, în vederea facilizarii accesului online la viața și opera scriitorului, la receptarea critică sau la mediul socio-cultural specific epocii sale etc.
2. Digitizarea „Fonotecii de aur a USR”.

CAP. VIII. MONITORIZARE INTERNĂ.
1. Înființarea unui Departament, în cadrul USR, care va monitoriza îndeplinirea și eficiența proiectelor și angajamentelor USR privind atragerea și gestionarea fondurilor nerambursabile și rambursabile.
 1.1. Departamentul, care se poate numi ‘Unitatea de Management a Proiectelor’ are mai multe sarcini specifice, din care enumerăm câteva:
 1.1.1. Implementarea proiectelor finanțate din surse proprii, de stat sau private, interne sau internaționale;
 1.1.2. Pregătirea și implementarea de noi proiecte propuse spre finanțare din fonduri nerambursabile și rambursabile;
 1.1.3. Acordarea de consultanţă tehnică și juridică, pe perioada derulării proiectelor.

CAP. IX. MINDFULNESS & LEADERSHIP. CONDUCERE MINI-COLECTIVĂ.

CAP. X. PROTECȚIA SCRIITORULUI SINGUR, BĂTRÂN ȘI BOLNAV.
1. Obiectiv complex, protecția scriitorului singur, bătrân și bolnav va beneficia de consultanța și sprijinul Parlamentului și ale Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, deoarece, în acest caz, se impune o inițiativă legislativă specială.


CAP. XI. DESCHIDERI FINALE.
Rămân încă multe proiecte secvențiale, care se află în portofoliul nostru și pe care le vom pune în operă, la momentul oportun, sau le vom oferi viitoarei conduceri, în caz că nu vom întruni majoritatea de voturi, ca bonus de încurajare.

Narcis Zărnescu
Bucureşti
08.03.2018


N.B. Propunerile noastre se bazează pe studii și analize, care vor fi prezentate, dacă și când va fi nevoie. 


Subsemnatul Narcis Zărnescu, propune ca reprezentant în Comisia de monitorizare a Alegerilor pe domnul ALECU IVAN GHILIA, scriitor şi artist plastic.



[1] [cf. Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunității Economice Europene nr.1605/2002 + Directiva a Opta a Consiliului nr.84/253/EEC + Recomandarea 2001/256/EEC + Legea nr. 672 /2002 + O.U.G. nr. 37/2004  ] + un AUDIT STATUTAR [cf. Directiva 2006/43/CE din17 mai 2006 a Parlamentului European + Ordonanta de Urgență nr.90/24 iunie 2008 + Directiva Consiliului privind auditul statutar nr.78/660/CEE si 83/349/CEE din 9 iunie 2006 + O.U.G. nr.90/2008 ].