marți, 31 martie 2015

APELUL participanţilor la Colocviul de Critică 2015 pe tema traducerilor literare



APEL

Participanţii la Colocviul Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica de carte străină următoarele:
– După exemplul culturilor mari, care dispun de un important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii guvernamentali.
– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în tradiţia lor un asemenea interes. 
– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii Scriitorilor.
– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din publicaţiile on-line să fie menţionat întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora actuală.

Semnează: Ana-Maria Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş, Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu, Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George Volceanov, Crina Zărnescu




duminică, 29 martie 2015

Eveniment! Colocviul de Critică 2015


     Sâmbătă, 28 martie 2015, a avut loc, la Clubul Jean-Louis Calderon, sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti,
 Colocviului anual al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţia a V-a, cu tema:

Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe

Au rostit alocuţiuni de deschidere:

            – Elena Scurtu, director al Centrului Calderon, reprezentant al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti

            – Radu Voinescu Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR

Isabela Stoian (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Validitatea traducerii – între utopie şi posibilităţi infinite”

Maria-Lucia Goiană (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
    Epistula ad Pammachium De optimo genere interpretandi. Despre traducere şi  exegeză 
într-o epistolă a Sfântului Ieronim"

Mihai Grigoraş (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
                                  „«Traducerea intraductibilului» în viziunea lui Paul Ricoeur”

Cristina-Alexandra Drăgoi (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):
                        „Particularităţi ale traducerii literare – traductibil versus intraductibil” 

Anca Milu-Vaidesegan (traducător, doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Limbi şi Identităţi Culturale, Universitatea Bucureşti):
  „Traducere, interpretare şi recreare”

Crina Zărnescu (conf. dr., Facultatea de Litere a Universităţii Piteşti):
„Identitate şi alteritate în traducere"

Lidia Vianu (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului Pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan)
 „Criticul şi/sau Traducătorul?”

Violeta Baroană (absolventă a Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti)
„Traducerea ca unealtă la James Joyce”

Aureliana Grama (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):
„Traducerea literară - modalitate de comunicare interculturală" 

Marina Vazaca (traducător, redactor – Muzeul Naţional de Artă al României):
„Traducerea ca exerciţiu de stil: Les divers essais sur Leonard de Vinci, de Paul Valéry, în traducerea lui Şerban Foarţă”

Radu Voinescu (scriitor, critic şi teoretician literar, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR):
 „Constrângere şi creativitate în traducerea textelor literare”

George Volceanov (traducător, profesor asociat la Facultatea de Litere,
Departamentul de Filologie – Limbi Germanice, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti):
 „Cum traducem Shakespeare azi şi de ce-l traducem aşa cum îl traducem”

Bogdan Ghiu (scriitor, traducător):
„Totul trebuie tradus! Noul specific al traducerii”

Mădălina Nicolaescu (prof. dr., Departamentul de Engleză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti):
„Dileme în critica traducerilor recente din Shakespeare"

Vasile Spiridon (critic literar, prof.  dr., Facultatea de Literea a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău):
  „O răstălmăcire în limba română: romanul Calpuzanii, de Silviu Angelescu”

Mihaela Irimia (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi şi Literaturii Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale): 
„Traducerea culturală şi «les idées reçues»” 

Antoaneta Olteanu (traducător, critic literar, antropolog, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii bucureşti, Departamentul Filologie Rusă şi Slavă):
„Probleme ale traducerilor din limba rusă” 
 

            Manifestarea a fost moderată de prof. dr. Mircea Martin, critic şi teoretician literar, membru corespondent al Academiei Române, şi de Radu Voinescu, preşedintele Filialei.

            La final, participanţii au adoptat un "Apel" adresat factorilor implicaţi în formarea traducătorilor, în administrarea culturii scrise, editorilor şi revistelor de cultură. 

joi, 19 martie 2015

In memoriam Andrei Brezianu




     S-a stins din viaţă, în ziua de 19 martie 2015, eseistul, prozatorul şi traducătorul Andrei Brezianu. Născut la 14 noiembrie 1934, la Bucureşti, a urmat Liceul Francez (1945-1948) şi Liceul „I.L. Caragiale” (1948-1952). După un an petrecut ca muncitor pe şantiere de construcţii, a frecventat, din 1953, timp de un an, cursuri de filologie clasică la Universitatea din Bucureşti. În 1954 s-a înscris la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Alba-Iulia, obţinând licenţa la Iaşi, în 1959. Între 1960 şi 1964 a lucrat ca muncitor. Din 1964 până în 1969 a urmat cursurile Institutului de Limbi şi Literaturi Străine al Universităţii din Bucureşti. Din 1970 a lucrat la revista „Secolul 20” până în 1985, când a devenit fellow commoner la Christ’s College, Cambridge, Marea Britanie, pentru ca în anul următor să emigreze în SUA, unde a devenit redactor şi mai apoi şef al secţiei române la postul de radio „Vocea Americii”. În perioada 1990-1991 a fost lector asociat de literatură comparată la Catholic University of America (Washington, D.C.).
     A debutat în 1967, în revista „Tribuna”, cu un grupaj de traduceri din Wallace Stevens. Pe lângă revista „Secolul 20” a mai publicat în „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian”. Volume: Odiseu în Atlantic, eseuri (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ieşirea la ţărmuri, roman (1978), Castelul romanului. Etymologicum parvum, roman (1981), Translaţii, (1982). Traduceri: Povestea unui poloboc, satire şi alte pamflete (1971) şi Jurnal pentru Stella (1973), de Jonathan Swift, Poveste de iubire, de Erich Segal (1972), Brâncuşi, de Sidney Geist (1973), Imitaţiunea lui Christos, de Thomas a Kempis (1992), precum şi alte lucrări în colaborare.
     Prin dispariţia lui Andrei Brezianu literatura română suferă o dureroasă pierdere.

Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară

Anunţ umanitar

Confratele nostru, conf. univ. Adrian Niţă, trece printr-o situaţie deosebit de grea.
Atât cât se poate, e bine să încercăm să îi acordăm înţelegerea şi ajutorul.
Mai multe date se pot afla AICI.

marți, 17 martie 2015

Cărţile colegilor noştri


Adrian Niţă (coordonator) - Leibniz, Opere - Metafizica
Editura Univers Enciclopedic Gold, 2014


Aureliu Goci - Liviu Rebreanu, Centrul operei şi distribuţia tipologică
Editura Betta, Bucureşti, 2014





 Dorina Grăsoiu - Texte regăsite, texte regândite
Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2014









(†) Nicolae Florescu - Vintilă Horia între "ieşirea din a exista şi intrarea în a fi"
Editura Jurnalul Literar, Bucureşti, 2014


miercuri, 11 martie 2015

Primiri 2015 Filiala de Critică



Analizând cererile şi dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România pentru anul 2015, depuse la Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară , Comitetul de Conducere al Filialei a hotârât trimiterea la Comisia de Validare a USR a dosarelor următorilor candidaţi:
          Dan Gulea
          Mihaela Irimia.

miercuri, 4 martie 2015

Colocviu 2015

Uniunea Scriitorilor din România                              Primăria Sectorului 2, Bucureşti
Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară         


Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România va desfăşura, în data de 28 martie 2015, la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.00, a V-a ediţie a Colocviului anual de critică
Tema:
„Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe”.

 Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Televiziunea Română.

Proiectul este coordonat de Radu Voinescu (preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară) şi de Horia Gârbea (preşedintele Filialei Bucureşti – Dramaturgie).

Ne face plăcere să-i invităm pe membrii Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară să ia parte la această manifestare.

Vă rugăm să anunţaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresa: filialadecritica@gmail.com


                                                                                                                  Radu Voinescu

duminică, 1 martie 2015

Aniversări în martie Filiala de Critică


01.03.1925   Solomon Marcus
01.03           Magdalena Popescu Bedrosian
04.03           Nina Stănculescu
04.03.1933   Victor Vişinescu
11.03.1957   Ion Bogdan Lefter
12.03.1941   Mircea Anghelescu
17.03.1948   Virginia Muşat
18.03.1957   Horia-Roman Patapievici
19.03.1960   Tudorel Urian
21.03.1952   Lucian Chişu