06.09.1950 Nicolae Georgescu
17.09 Valentina Curticeanu
18.09.1948 Andrei Oişteanu
21.09 Georgeta Adam
luni, 1 septembrie 2025
Aniversări în septembrie Filiala de Critică
marți, 29 iulie 2025
Cărțile colegilor noștri
Christian Crăciun - Cărți în contratimp, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2025
duminică, 20 iulie 2025
In memoriam Nicolae Constantinescu
S-a stins din viață, în ziua de 18 iulie, Nicolae Constantinescu, profesor universitar emerit, critic literar, etnolog, folclorist.
Nicolae Constantinescu s-a născut la 5 octombrie 1941, în localitatea Fierbinți, judeţul Ialomița.
După absolvirea școlii generale și a liceului din Fierbinți a intrat, în 1959, la Facultatea de Filologie (Limba și literatura română) de la Universitatea din București, încheind cursurile în 1964. A obținut titlul de doctor în științe filologice la aceeași universitate în 1971, avându-l drept coordonator ştiinţific pe Mihai Pop.
A fost asistent universitar între 1964-1973, lector (1973-1990), conferențiar (1990-1995), apoi profesor. universitar (1995-2008) la Facultatea de Limba și Literatura Română (actualmente Facultatea de Litere) a Universității din București. Între 1996 și 2008 a fost șeful Catedrei de Etnologie și Folclor. I s-a acordat titlul de profesor emerit la aceeaşi Universitate, în cadrul Școlii Doctorale de Litere.
Între anii 1976-1978 a fost bursier Fulbright și lector de limba română la Portland State University, S.U.A., iar între anii 1978-1979 și 1992-1995, lector de limba română la Universitatea din Turku, Finlanda.
A fost membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
A debutat literar în anul 1967, în „Gazeta literară”, colaborând, de-a lungul vieții, la „Revista de Etnografie și Folclor” (actualmente „Journal of Ethnography and Folklore”), „Limbă şi literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Sud”, „Adevărul literar și artistic”, „Cultura”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Luceafărul de Dimineață” ș.a.
Dintre volumele publicate se rețin: Rima în poezia populară românească (1973), Lectura textului folcloric (1973; 1986), Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale. Reflexe în folclorul românesc (1987; în ediția a II-a cu titlul Etnologia şi folclorul relaţiilor de rudenie, 2000), Citite de mine... Folclor, Etnologie, Antropologie. Repere ale cercetării (1967-2007), (vol. I - 2008, vol. II – 2011), Cultura antropologică. Studii, cronici, comentarii (2016), Romanian Traditional Culture (Turku, 1996), Romanian Folk-Culture (București, 1999).
A contribuit și a îngrijit mai multe volume având ca temă folcloristica și etnologia, a realizat antologii în domeniu, a oferit publicului antologii de texte comentate din G. Coșbuc și Ion Creangă, precum și ediții din opera lui Mihai Pop și a lui Constantin Brăiloiu.
Pentru activitatea sa, a fost răsplătit cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și cu Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Dispariția profesorului Nicolae Constantinescu lasă un loc gol în folcloristica românească.
Nicolae Constantinescu s-a născut la 5 octombrie 1941, în localitatea Fierbinți, judeţul Ialomița.
După absolvirea școlii generale și a liceului din Fierbinți a intrat, în 1959, la Facultatea de Filologie (Limba și literatura română) de la Universitatea din București, încheind cursurile în 1964. A obținut titlul de doctor în științe filologice la aceeași universitate în 1971, avându-l drept coordonator ştiinţific pe Mihai Pop.
A fost asistent universitar între 1964-1973, lector (1973-1990), conferențiar (1990-1995), apoi profesor. universitar (1995-2008) la Facultatea de Limba și Literatura Română (actualmente Facultatea de Litere) a Universității din București. Între 1996 și 2008 a fost șeful Catedrei de Etnologie și Folclor. I s-a acordat titlul de profesor emerit la aceeaşi Universitate, în cadrul Școlii Doctorale de Litere.
Între anii 1976-1978 a fost bursier Fulbright și lector de limba română la Portland State University, S.U.A., iar între anii 1978-1979 și 1992-1995, lector de limba română la Universitatea din Turku, Finlanda.
A fost membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
A debutat literar în anul 1967, în „Gazeta literară”, colaborând, de-a lungul vieții, la „Revista de Etnografie și Folclor” (actualmente „Journal of Ethnography and Folklore”), „Limbă şi literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Sud”, „Adevărul literar și artistic”, „Cultura”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Luceafărul de Dimineață” ș.a.
Dintre volumele publicate se rețin: Rima în poezia populară românească (1973), Lectura textului folcloric (1973; 1986), Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale. Reflexe în folclorul românesc (1987; în ediția a II-a cu titlul Etnologia şi folclorul relaţiilor de rudenie, 2000), Citite de mine... Folclor, Etnologie, Antropologie. Repere ale cercetării (1967-2007), (vol. I - 2008, vol. II – 2011), Cultura antropologică. Studii, cronici, comentarii (2016), Romanian Traditional Culture (Turku, 1996), Romanian Folk-Culture (București, 1999).
A contribuit și a îngrijit mai multe volume având ca temă folcloristica și etnologia, a realizat antologii în domeniu, a oferit publicului antologii de texte comentate din G. Coșbuc și Ion Creangă, precum și ediții din opera lui Mihai Pop și a lui Constantin Brăiloiu.
Pentru activitatea sa, a fost răsplătit cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și cu Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Dispariția profesorului Nicolae Constantinescu lasă un loc gol în folcloristica românească.
marți, 1 iulie 2025
Aniversări în iulie Filiala de Critică
01.07.1953 Dan Oprescu
02.07 Isabela Vasiliu-Scraba
08.07 Simona Sora
15.07.1961 Marian Petcu
17.07.1953 Marian Nencescu
29.07.1964 Adrian Niţă
30.07.1958 Dan Pavel
sâmbătă, 31 mai 2025
Aniversări în iunie Filiala de Critică
03.06.1952 Ioan Buduca
04.06.1948 Paul Drogeanu
04.06.1939 Constantin Trandafir
08.06.1937 Gelu Ionescu
09.06 Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933 Iordan Datcu
15.06 Domnița Ștefănescu
20.06.1942 Geo Vasile
22.06.1965 Vlad Alexandrescu
23.06 Viola Vancea
30.06.1945 Dorin Tudoran
miercuri, 14 mai 2025
Cozeriile Criticii mai 2025
Astăzi, 14 mai 2025, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, a avut loc o nouă ediție a întâlnirilor Filialei noastre, desfășurate sub genericul „Cozeriile Criticii”,
Tema pusă în discuție a fost: „Canonul literar – de la ierarhiile criticii la manualul de română”.
Dezbaterea, cum era de așteptat, s-a dovedit extrem de interesantă și de pasionantă. Georgeta Adam, Ioan Adam, Zamfir Bălan, Cristian Bleotu (de la Radio România Cultural), Mihail Gălățanu (invitat din partea Filialei de Poezie a Uniunii Scriitorilor), Ion Lazu (invitat din partea Filialei de Proză a Uniunii Scriitorilor), Gheorghe Lăzărescu, Rodica Lăzărescu, Ion Bogdan Lefter, Marian Nencescu, Radu Voinescu, Mihai Zamfir au contribuit la evidențierea și – fără a folosi cuvinte mari – chiar la elucidarea unor aspecte insuficient înțelese, de ordin istorico-literar, teoretic, estetic, sociologic, pedagogic, pe liniile principale, ca și cu nuanțele absolut necesare în abordarea unei astfel de teme ce include un câmp larg de probleme, mai ales în condițiile unor confuzii care se fac simțite în dezbaterea generală, atâta câtă este, în lumea noastră literară, în presă, în general, ori în percepțiile celor interesați de poziția literaturii, azi, ca obiect de studiu, ca preocupare profesională, însă și ca pasiune pur și simplu pentru publicul care nu s-a îndepărtat de lectură. Au mai luat parte Evelyne-Maria Croitoru și Ioana Greceanu, din partea Filialei de Poezie a Uniunii Scriitorilor.
Tema pusă în discuție a fost: „Canonul literar – de la ierarhiile criticii la manualul de română”.
Dezbaterea, cum era de așteptat, s-a dovedit extrem de interesantă și de pasionantă. Georgeta Adam, Ioan Adam, Zamfir Bălan, Cristian Bleotu (de la Radio România Cultural), Mihail Gălățanu (invitat din partea Filialei de Poezie a Uniunii Scriitorilor), Ion Lazu (invitat din partea Filialei de Proză a Uniunii Scriitorilor), Gheorghe Lăzărescu, Rodica Lăzărescu, Ion Bogdan Lefter, Marian Nencescu, Radu Voinescu, Mihai Zamfir au contribuit la evidențierea și – fără a folosi cuvinte mari – chiar la elucidarea unor aspecte insuficient înțelese, de ordin istorico-literar, teoretic, estetic, sociologic, pedagogic, pe liniile principale, ca și cu nuanțele absolut necesare în abordarea unei astfel de teme ce include un câmp larg de probleme, mai ales în condițiile unor confuzii care se fac simțite în dezbaterea generală, atâta câtă este, în lumea noastră literară, în presă, în general, ori în percepțiile celor interesați de poziția literaturii, azi, ca obiect de studiu, ca preocupare profesională, însă și ca pasiune pur și simplu pentru publicul care nu s-a îndepărtat de lectură. Au mai luat parte Evelyne-Maria Croitoru și Ioana Greceanu, din partea Filialei de Poezie a Uniunii Scriitorilor.
Zamfir Bălan a prezentat volumul său recent (2025) Însemnări de istorie literară, publicat la Editura Istros, Muzeul Brăilei „Carol ”.
Georgeta Adam a prezentat volumul Nouă milioane de franci elvețieni, de Ada-Michaela Ciobanu, volum dedicat pictorului Mihail Mircea Ciobanu, îngrijit împreună cu Ioan Adam, care a realizat și prefața, apărut la Editura Bibliotheca la finele anului trecut.
Ioan Adam a prezentat, la rândul său, ultimul volum al ediției integrale Duiliu Zamfirescu, cel cuprinzând corespondența, rod a unui travaliu de mai mulți ani, apărut de curând la Fundația Națională pentru Știință și Artă din cadrul Academiei Române, relevând câteva aspecte rămase până acum necunoscute din viața și activitatea romancierului și diplomatului, vorbind, totodată, și despre dificultățile ce stau, în zilele noastre, în fața celui care se angajează într-o astfel de inițiativă recuperatoare, în condițiile în care sprijinul statului, al instituțiilor care gestionează cultura lipsește cu desăvârșire.
Georgeta Adam a prezentat volumul Nouă milioane de franci elvețieni, de Ada-Michaela Ciobanu, volum dedicat pictorului Mihail Mircea Ciobanu, îngrijit împreună cu Ioan Adam, care a realizat și prefața, apărut la Editura Bibliotheca la finele anului trecut.
Ioan Adam a prezentat, la rândul său, ultimul volum al ediției integrale Duiliu Zamfirescu, cel cuprinzând corespondența, rod a unui travaliu de mai mulți ani, apărut de curând la Fundația Națională pentru Știință și Artă din cadrul Academiei Române, relevând câteva aspecte rămase până acum necunoscute din viața și activitatea romancierului și diplomatului, vorbind, totodată, și despre dificultățile ce stau, în zilele noastre, în fața celui care se angajează într-o astfel de inițiativă recuperatoare, în condițiile în care sprijinul statului, al instituțiilor care gestionează cultura lipsește cu desăvârșire.
marți, 13 mai 2025
Cărțile colegilor noștri
Zamfir Bălan, Însemnări de istorie literară, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2025
Mioara Bahna, Versuri, Editura eCreator, Baia Mare, 2025
Abonați-vă la:
Postări (Atom)