Stan V. Cristea, N-am fost singur. Cărți primite cu autograf (1983-2024),
Editura Aius. Craiova, 2025
miercuri, 2 aprilie 2025
marți, 1 aprilie 2025
Aniversări în aprilie Filiala de Critică
03.04.1952 Andrei Cornea
08.04.1952 Gabriel Andreescu
10.04 Mirela Roznoveanu
12.04.1940 Mircea Martin
13.04.1951 Petre Răileanu
17.04.1940 Ionel Oprişan
19.04 Maria-Ana Tupan
23,04.1948 Gheorghe Lăzărescu
sâmbătă, 1 martie 2025
Aniversări în martie Filiala de Critică
01.03. Magdalena Popescu Bedrosian
04.03.1933 Victor Vişinescu
10.03.1950 Marin Iancu
11.03.1957 Ion Bogdan Lefter
16.03.1950 Stan V. Cristea
18.03.1957 Horia-Roman Patapievici
19.03.1960 Tudorel Urian
21.03.1952 Lucian Chişu
marți, 11 februarie 2025
In memoriam Dora Mezdrea
A încetat din viață, în ziua de 11 februarie, după o grea suferință, istoricul literar și editorul Dora Mezdrea.
S-a născut la 2 august 1959. După studii liceale la Liceul Teoretic „Ioan Slavici“ din Panciu, a urmat cursurile Facultății de Litere a Universităţii din Bucureşti, finalizate în 1982 cu o teză despre metodele muzicale în opera lui Thomas Mann. Ulterior, a urmat specializări în filosofie şi teologie ortodoxă.
A predat mai întâi la catedră, pentru a trece, în 1990, în redacția ziarului „Dreptatea“, de unde s-a alăturat prestigiosului colectiv de cercetare de la Muzeul Național al Literaturii Române, din București.
Aici, s-a dedicat timp de trei decenii studiului publicaţiilor interbelice, îndreptându-se, de asemenea, și către numeroase arhive publice şi private, ceea ce a făcut ca activitatea sa să se structureze în două direcții principale: cea de autor şi cea de editor, în această a doua calitate urmărindu-i îndeosebi pe Nae Ionescu şi pe discipolii săi întru filosofie. Este și perioada în care a întemeiat, în urma cercetărilor întreprinse, ca și a unor achiziții personale, Fondul documentar „Nae Ionescu“, aflat la Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Academiei Române.
A semnat în nume propriu Nae Ionescu. Biografia, lucrare ce a cunoscut două ediții, prima, apărută între 2001-2005, în patru volume, a doua, în anul 2025. în două tomuri masive, cu o ediție germană, la Karolinger Verlag, în 2008, precum și două Biobibliografii impunătoare, una care se ocupă de Nae Ionescu (2007) și alta de D.C. Amzăr (2013).
A îngrijit 15 volume din opera lui Nae Ionescu (1999-2014) și 16 volume din cea a lui Vasile Băncilă (2003-2019), editând, în acest timp, și numeroase lucrări de sine stătătoare din scrierile celor doi gânditori: Curs de istorie a metafizicii; Problema mântuirii în „Faust“ al lui Goethe; Teoria cunoaşterii; Corespondenţa de dragoste. Habent sua fata epistulae; Curs de istorie a logicii; Curs de logică matematică; Curs de logică generală; Teologia. Integrala publicisticii religioase; Scrisori şi memorii etc. pentru Nae Ionescu, C. Rădulescu-Motru, Religia iubirii şi Pestalozzi; Mici testamente; Spaţiul Bărăganului; Corespondenţă Vasile Băncilă – Lucian Blaga; Artă şi cunoaştere; Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului etc., pentru Vasile Băncilă, a cărui bogată arhivă a sistematizat-o și ordonat-o..
Dora Mezdrea a recuperat, de la Wiesbaden, și a sistematizat arhiva Dumitru Cristian Amzăr, donată, în parte, Arhivelor Naţionale ale României. Din cercetările asupra documentelor aflate în acest fond au rezultat mai multe lucrări de a căror îngrijire s-a ocupat, între acestea figurând Jurnal berlinez; Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu; Din istoria relaţiilor româno-germane; Istorie românească trăită în Germania; Studii etno-sociologice; Rânduiala fiinţei româneşti. Studii de morfologie culturală; Ortodoxia în exil; Instituţii ale exilului: Biblioteca Română din Freiburg etc.
Este de menționat și seria de cinci volume Nae Ionescu și discipolii săi în arhivele Securității (2008-2013; de fapt, pentru a nu crea confuzii de cronologie, ale Siguranței Regale mai întâi), ca și primul volum dintr-o proiectată serie Noica și Securitatea (2009).
A mai editat lucrări de Simion Mehedinţi, Mircea Vulcănescu, I.G. Savin, Al. Lascarov-Moldovanu, Elena-Margareta Ionescu și, de asemenea, a tradus din limba franceză lucrări de teologie şi de filosofie de Georges Habra, Placide Déseille, Jean Kovalevsky, Jean-Michel Besnier, Michel Laroche, Maxime Egger, Marcel Quenot.
Prin plecarea dintre noi a Dorei Mezdrea, istoriografia noastră literară și filosofică, filologia și editologia românească suferă e gravă pierdere.
S-a născut la 2 august 1959. După studii liceale la Liceul Teoretic „Ioan Slavici“ din Panciu, a urmat cursurile Facultății de Litere a Universităţii din Bucureşti, finalizate în 1982 cu o teză despre metodele muzicale în opera lui Thomas Mann. Ulterior, a urmat specializări în filosofie şi teologie ortodoxă.
A predat mai întâi la catedră, pentru a trece, în 1990, în redacția ziarului „Dreptatea“, de unde s-a alăturat prestigiosului colectiv de cercetare de la Muzeul Național al Literaturii Române, din București.
Aici, s-a dedicat timp de trei decenii studiului publicaţiilor interbelice, îndreptându-se, de asemenea, și către numeroase arhive publice şi private, ceea ce a făcut ca activitatea sa să se structureze în două direcții principale: cea de autor şi cea de editor, în această a doua calitate urmărindu-i îndeosebi pe Nae Ionescu şi pe discipolii săi întru filosofie. Este și perioada în care a întemeiat, în urma cercetărilor întreprinse, ca și a unor achiziții personale, Fondul documentar „Nae Ionescu“, aflat la Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Academiei Române.
A semnat în nume propriu Nae Ionescu. Biografia, lucrare ce a cunoscut două ediții, prima, apărută între 2001-2005, în patru volume, a doua, în anul 2025. în două tomuri masive, cu o ediție germană, la Karolinger Verlag, în 2008, precum și două Biobibliografii impunătoare, una care se ocupă de Nae Ionescu (2007) și alta de D.C. Amzăr (2013).
A îngrijit 15 volume din opera lui Nae Ionescu (1999-2014) și 16 volume din cea a lui Vasile Băncilă (2003-2019), editând, în acest timp, și numeroase lucrări de sine stătătoare din scrierile celor doi gânditori: Curs de istorie a metafizicii; Problema mântuirii în „Faust“ al lui Goethe; Teoria cunoaşterii; Corespondenţa de dragoste. Habent sua fata epistulae; Curs de istorie a logicii; Curs de logică matematică; Curs de logică generală; Teologia. Integrala publicisticii religioase; Scrisori şi memorii etc. pentru Nae Ionescu, C. Rădulescu-Motru, Religia iubirii şi Pestalozzi; Mici testamente; Spaţiul Bărăganului; Corespondenţă Vasile Băncilă – Lucian Blaga; Artă şi cunoaştere; Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului etc., pentru Vasile Băncilă, a cărui bogată arhivă a sistematizat-o și ordonat-o..
Dora Mezdrea a recuperat, de la Wiesbaden, și a sistematizat arhiva Dumitru Cristian Amzăr, donată, în parte, Arhivelor Naţionale ale României. Din cercetările asupra documentelor aflate în acest fond au rezultat mai multe lucrări de a căror îngrijire s-a ocupat, între acestea figurând Jurnal berlinez; Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu; Din istoria relaţiilor româno-germane; Istorie românească trăită în Germania; Studii etno-sociologice; Rânduiala fiinţei româneşti. Studii de morfologie culturală; Ortodoxia în exil; Instituţii ale exilului: Biblioteca Română din Freiburg etc.
Este de menționat și seria de cinci volume Nae Ionescu și discipolii săi în arhivele Securității (2008-2013; de fapt, pentru a nu crea confuzii de cronologie, ale Siguranței Regale mai întâi), ca și primul volum dintr-o proiectată serie Noica și Securitatea (2009).
A mai editat lucrări de Simion Mehedinţi, Mircea Vulcănescu, I.G. Savin, Al. Lascarov-Moldovanu, Elena-Margareta Ionescu și, de asemenea, a tradus din limba franceză lucrări de teologie şi de filosofie de Georges Habra, Placide Déseille, Jean Kovalevsky, Jean-Michel Besnier, Michel Laroche, Maxime Egger, Marcel Quenot.
Prin plecarea dintre noi a Dorei Mezdrea, istoriografia noastră literară și filosofică, filologia și editologia românească suferă e gravă pierdere.
luni, 10 februarie 2025
Cărțile colegilor noștri
Rodica Lăzărescu (ed.), Niculae Gheran în lumina corespondenței, II,
Editura David Art, București, 2024
sâmbătă, 1 februarie 2025
Aniversări în februarie Filiala de Critică
02.02.1940 Adrian Anghelescu
04.02.1951 Nicolae Scurtu
05.02 Monica Spiridon
10.02.1942 Mihai Dinu
14.02.1963 Teodor Baconschi
22.02.1977 Dan Gulea
27.02.1939 Alexandru Melian
marți, 21 ianuarie 2025
In memoriam Marin Diaconu
A încetat din viață, în ziua de 18 ianuarie 2025, Marin Diaconu, universitar, critic și istoric literar, istoric al filosofiei românești, editor.
Marin Diaconu s-a născut la 17 decembrie 1937, în comuna Daneţi, judeţul Dolj.
A absolvit Liceul „Fraţii Buzeşti”, din Craiova în 1955. Și-a dorit să devină ziarist, dar, cum facultatea se desființa chiar în anul în care termina liceul, a ales să accepte câteva slujbe fără legătură cu viața intelectuală, contabil socotitor la Cooperativa de Consum din Rojiștea, timp de un an, apoi încă un an la Silozul din Craiova. Un an și jumătate, în 1957 și 1958, a fost internat în două sanatorii, pentru a fi tratat de bacilul Koch. După însănătoșire, a fost un an învățător suplinitor în satul Georocel, comuna Dobrești, din județul Dolj,
În anul 1960 a început cursurile Facultății de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care le-a încheiat în 1965. A fost asistent, lector, apoi conferenţiar la Catedra de filosofie din Institutul Politehnic Bucureşti între anii 1965-2008.
A obținut titlul de doctor în filosofie al Universității din București în anul 1980, cu o lucrare despre „Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică”; conducător ştiinţific, Dumitru Ghişe.
De-a lungul vieții a colaborat la „Viaţa Românească”, „Jurnalul literar”, „Revista de filosofie”, „Forum”, „Argeș”, „Caiete critice”, „Orizont”, „Universul cărții” ş.a.
Dintre volumele semnate, se cuvin amintite: Filosofie. Crestomaţie şi Bibliografie (în colaborare, 1989), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare, 2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), Istoria limbajului filosofic românesc (2002), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Constantin Noica (în colaborare, 2004), Eugen Simion. Profil spiritual (2015), Radu Stanca. Profil spiritual (în colaborare, 2015), Invitaţie către Constantin Noica (2016), Ileana Mălăncioiu. Profil spiritual (2020), Autoprofil spiritual (2024) ș.a..
S-a numărat printre autorii primei ediții a Dicționarului general al literaturii române, coordonat de Eugen Simion, participând la redactarea unora dintre articolele volumelor vol. II-III (2005-2009).
A îngrijit, integral, parțial sau în colaborare, în total, peste 80 de volume, ediţii din opera unor importanți gânditori români: Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Nae Ionescu, precum și o antologie iîn două volume intitulată Existenţialismul românesc 1919-1947.
De asemenea, a lăsat pregătite pentru tipar două volume cuprinzând textele filosofice ale lui T. Maiorescu.
A fost laureat al Premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române (2012), fiind răsplătit și cu Premiul „G. Călinescu – pentru întreaga activitate”, al Muzeului Naţional al Literaturii Române (2016).
Prin dispariția lui Marin Diaconu, istoriografia noastră literară și filosofică suferă o ireparabilă pierdere.
Marin Diaconu s-a născut la 17 decembrie 1937, în comuna Daneţi, judeţul Dolj.
A absolvit Liceul „Fraţii Buzeşti”, din Craiova în 1955. Și-a dorit să devină ziarist, dar, cum facultatea se desființa chiar în anul în care termina liceul, a ales să accepte câteva slujbe fără legătură cu viața intelectuală, contabil socotitor la Cooperativa de Consum din Rojiștea, timp de un an, apoi încă un an la Silozul din Craiova. Un an și jumătate, în 1957 și 1958, a fost internat în două sanatorii, pentru a fi tratat de bacilul Koch. După însănătoșire, a fost un an învățător suplinitor în satul Georocel, comuna Dobrești, din județul Dolj,
În anul 1960 a început cursurile Facultății de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care le-a încheiat în 1965. A fost asistent, lector, apoi conferenţiar la Catedra de filosofie din Institutul Politehnic Bucureşti între anii 1965-2008.
A obținut titlul de doctor în filosofie al Universității din București în anul 1980, cu o lucrare despre „Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică”; conducător ştiinţific, Dumitru Ghişe.
De-a lungul vieții a colaborat la „Viaţa Românească”, „Jurnalul literar”, „Revista de filosofie”, „Forum”, „Argeș”, „Caiete critice”, „Orizont”, „Universul cărții” ş.a.
Dintre volumele semnate, se cuvin amintite: Filosofie. Crestomaţie şi Bibliografie (în colaborare, 1989), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (în colaborare, 2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), Istoria limbajului filosofic românesc (2002), Dicţionar de termeni filosofici ai lui Constantin Noica (în colaborare, 2004), Eugen Simion. Profil spiritual (2015), Radu Stanca. Profil spiritual (în colaborare, 2015), Invitaţie către Constantin Noica (2016), Ileana Mălăncioiu. Profil spiritual (2020), Autoprofil spiritual (2024) ș.a..
S-a numărat printre autorii primei ediții a Dicționarului general al literaturii române, coordonat de Eugen Simion, participând la redactarea unora dintre articolele volumelor vol. II-III (2005-2009).
A îngrijit, integral, parțial sau în colaborare, în total, peste 80 de volume, ediţii din opera unor importanți gânditori români: Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Nae Ionescu, precum și o antologie iîn două volume intitulată Existenţialismul românesc 1919-1947.
De asemenea, a lăsat pregătite pentru tipar două volume cuprinzând textele filosofice ale lui T. Maiorescu.
A fost laureat al Premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române (2012), fiind răsplătit și cu Premiul „G. Călinescu – pentru întreaga activitate”, al Muzeului Naţional al Literaturii Române (2016).
Prin dispariția lui Marin Diaconu, istoriografia noastră literară și filosofică suferă o ireparabilă pierdere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)