Uniunea Scriitorilor din România - Filiala de Critică, Eseistică şi Istorie Literară

miercuri, 20 noiembrie 2024

Cozeriile Criticii - noiembrie 2024

În ziua de 20 noiembrie 2024 s-a desfășurat a patra ediție din acest an a întâlnirilor din ciclul „Cozeriile Criticii”. Tema pusă în discuție a fost „Complexitatea literaturii”, cu un pandant explicit formulat: „Răspunsul criticii”.

Au prezentat comunicări Adrian Niță („Rațiune și spirit la Michel Houellebecq”) și Radu Voinescu („Niveluri de complexitate ale literaturii. Realizare și interpretare”).

În marginea acestora, ca și în aria generală a temei, au intervenit, în cadrul unor dezbateri alerte, introducând puncte de vedere nu de puține ori surprinzătoare, cu accente puse și asupra unor momente în care nici literatura, dar nici comentariul nu strălucesc, căutând să fixeze o parte dintre multiplele fațete ale fenomenului, cu legături în literatura de ieri și de azi, română și universală, precum și câteva dintre modalitățile în care critica actuală se manifestă în câmpul literar contemporan: Gelu Negrea, Ion Bogdan Lefter, Georgeta Adam, Gheorghe Lăzărescu, Mihai Zamfir, Iulian Băicuș, Mioara Bahna, Marin Iancu, Andrei Vieru.

Mihail Gălățanu invitat din partea Filialei București – Poezie și Nicolae Tzone, din partea Filialei Iași, s-au exprimat, cu multe note personale, din perspectiva așteptărilor pe care scriitorii le au de la critica literară, îndeosebi de la foiletonul de întâmpinare, ca și de la studiile critice de mai mare anvergură ce abordează opera autorilor noștri de azi, atrăgând atenția că nu trebuie pierdută din vedere dimensiunea morală ce trebuie să caracterizeze atitudinea și demersul critic, acestea făcând intrinsec parte din paradigma credibilității pe care trebuie să le atingă și să le mențină un critic sau altul, critica în general. Au mai luat parte Ana Dobre, Nicolae Mecu, Rodica Lăzărescu, Dan Pavel, Marian Nencescu, Simona Vasilache, Ileana Popescu Bâldea (Filiala București – Proză).

Scurte referiri s-au făcut, în completarea dezbaterilor purtate in luna mai la „Cozeriile Criticii”, cu privire la o seamă de aspecte legate de inteligența artificială, creația artistică și critica literară.

Premiile Filialei de Critică pe anul 2023

   În ziua de 20 noiembrie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România a avut loc festivitatea de înmânare a premiilor Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară pentru anul 2023.
   Juriul, alcătuit din Ioan Adam, Nicolae Bârna, Paul Cernat, Tudorel Urian și Radu Voinescu a hotărât următoarele:
   Premiul Cartea anului (ex aequo): Ana Dobre, pentru volumul Mihail Gălățanu. Radiografia unui iconoclast, apărut la Editura Vinea;
   Premiul Cartea anului (ex aequo). Adrian Niță, pentru volumul Membranele înțelegerii, apărut la Institutul European;
   Premiul Opera Omnia: Mihai Zamfir, pentru întreaga activitate de critic și istoric literar.
   Înmânând diplomele, președintele Filialei, Radu Voinescu, a rostit câte o laudatio, evidențiind punctele principale ale carierei literare a fiecăruia dintre laureați, zăbovind, în mici sinteze ad-hoc, și asupra operei în ansamblu, prin care fiecare s-a afirmat pe scena literară, dar și a volumelor premiate, în particular.
   Au luat parte membri ai Filialei de Critică, precum și invitați de la alte filiale ale Uniunii Scriitorilor: Mihail Gălățanu, de la Filiala București – Poezie, Nicolae Tzone, de la Filiala Iași, Ileana Popescu Bâldea, de la Filiala București – Proză.

vineri, 15 noiembrie 2024

Cărțile colegilor noștri

Titi Damian, Dumitru Popescu, roman al disidenței literare românești,

Editura Hoffman, Caracal, 2024

joi, 31 octombrie 2024

Aniversări în noiembrie Filiala de Critică

01.11.1943 Ioan St. Lazăr
02.11.1955 Răzvan Ionescu
06 11 1940 Mihai Zamfir
06.11          Gabriela Danţiş
26.11.1946 Lucian Tamaris
27.11.1967 Sorin Lavric
28.11.1941 Eugen Negrici

duminică, 27 octombrie 2024

In memoriam AURELIU GOCI

   S-a stins din viață, în ziua de 27 octombrie, criticul și istoricul literar, jurnalistul Aureliu Goci.
   S-a născut la 5 iunie 1948, în comuna Letca Nouă, Giurgiu, și a urmat cursurile Școlii Generale nr. 141 din Bucureşti şi ale Liceului Teoretic nr. 36, „Ion Barbu”, tot din Capitală, absolvind în 1967. În 1972 a absolvit Facultatea de Filologie, secţia română-italiană de la Universitatea din București.
   A fost profesor de limba română în comuna Sărulești, județul Călărași, în anul școlar 1972-1973, apoi la liceele din Brăneşti şi din Snagov între anii 1972 și 1979. Între 1979 și 1981 a lucrat ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române, după care, până în 1990, a fost redactor la revista „Manuscriptum”. Din 1990 până în 1994 a lucrat la ziarul „Dimineaţa”, ca responsabil al paginii de cultură, la „Albina” și, până în 1995, a fost corespondent la „Glasul naţiunii”, din Chişinău, revistă iniţiată de poeta Leonida Lari. Din 1994 a fost redactor la „Armonia” şi „Ţăranul român” până în 1999, iar din 2002 până în 2007 la „Economistul” și la suplimentul literar al acestuia, „Ecart”. A editat publicațiile „România viitoare” (1991-1992), „Călătorie sprâncenată” (1997), „Dunărea albastră” (2002-2003). A lucrat și ca redactor la editura Fundaţiei PRO (2002-2006), ca și la Editura Academiei Române (2009-2013).
Din 2016 era Redactor-şef la revista „Arena literară”.
   În legislatura 2006-2009 a fost consilier parlamentar la Comisia de politică externă din Camera Deputaţilor.
   În 1994 a înființat, alături de soția sa, prozatoarea Gabriela Banu, Editura Curierul Dunării, unde îi vor apărea câteva dintre primele cărți.
   A debutat în critica literară în anul 1970, în revista „România literară”, devenind, pentru șapte ani, neîntrerupt, titular al rubricii „Cronica poeziei”.
   De-a lungul carierei scriitoricești, a colaborat la „Viața românească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Argeș”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Astra”, „Ramuri”, „Sud”, „Ateneu”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Literatorul”, „Portal Măiastra”, „Noul literator”, „Vatra veche”, „Destine literare” (Canada), „Rotonda valahă”, „Confesiuni”, „Curtea de la Argeş” ș.a.
   Dintre volume publicate se rețin: Delavrancea şi devenirile arhetipului (1995), Arghezi – eseu despre religiozitatea omului necredincios (1997), Eminescu la infinit (1997), Răzbunarea lui Moromete sau Marin Preda şi onoarea de a fi contrazis de istorie (1998), Arghezi între infinituri (1999), Romane şi romancieri în secolul XX (2000), Originile, înflorirea şi răspândirea mitului Dracula (Australia, 2000), Mileniul al III-lea şi „Direcţia Nouă” în cultura românească (2001), Geneza şi structura poeziei româneşti în secolul XX (2001), Dinu Săraru şi reconvertirea romanului în poveste (2002), Fenomenul Caragiale şi reîncarnările virtuale (2002), Studii şi cercetări literare sau Pentru o nouă identitate a clasicilor (2004), Scriitori români la frontiera dintre milenii (2005), Prozatori români la frontiera mileniului (2009), Apocalipsa după Arghezi (2009), Poeţi români la frontiera mileniilor (2012), Liviu Rebreanu – centrul operei şi distribuţia tipologică (2014), Mircea Eliade – spaţiul ancestral şi dominantele mitului urban (2016), Mihai Eminescu – identitate şi semnificaţie (2017), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu, I (2018), Pozatori români în primele două decenii ale mileniului III (2018), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu, II (2019), Magistrul și discipolii (2020), C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației. Cărți, autori, tipologii, inspirație, vocație. Cronici literare din mileniul al III-lea (2021), Poezia românească de la Nichita Stănescu până în zilele noastre (2022), De la Caragiale, prin Urmuz, la Avangarda europeană (2024).
   Prin dispariția lui Aureliu Goci, critica și istoriografia noastră literară suferă o grea pierdere.