...și tuturor celor care vizitează acest site!
 

Primiri de noi membri

   Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, reunit în ședință în data de 6 decembrie 2024, a validat primirea în rândurile membrilor săi, în cadrul Filialei de Critică, a următorilor candidați:

   Marian Petcu

   Otilia Sîrbu.

Aniversări în decembrie Filiala de Critică

02.12          Simona Vasilache                 
03.12          Rodica Lăzărescu                 
08.12.1958 Radu Voinescu                    
10.12          Elena Vulcănescu                 
12.12.1953 Dan C. Mihăilescu                
13.12.1953 Christian Crăciun                
15.12.1958 Zamfir Bălan                      
17.12.1937 Marin Diaconu                    
20.12.1955 Liviu Franga 

Cărțile colegilor noștri

 

 Stan V. Cristea, Eminescu și Teleormanul, Un caz pentru istoria literară, 

Ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Aius, Craiova, 2024

 

Andrei Vieru, Elogiul trădării, Mic tratat de traducere și interpretare, 

Editura Vremea, București, 2024

Ana Dobre, Nicolae Tzone. O fenomenologie poetică/ viața cealaltă și moartea cealaltă, Editura Vinea, București, 2024

Mioara Bahna, Din marmura soclurilor, Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură, Volumul V, Editura Junimea, Iași, 2024

Cozeriile Criticii - noiembrie 2024

   În ziua de 20 noiembrie 2024 s-a desfășurat a patra ediție din acest an a întâlnirilor din ciclul „Cozeriile Criticii”. Tema pusă în discuție a fost „Complexitatea literaturii”, cu un pandant explicit formulat: „Răspunsul criticii”.

  Au prezentat comunicări Adrian Niță („Rațiune și spirit la Michel Houellebecq”) și Radu Voinescu („Niveluri de complexitate ale literaturii. Realizare și interpretare”).

În marginea acestora, ca și în aria generală a temei, au intervenit, în cadrul unor dezbateri alerte, introducând puncte de vedere nu de puține ori surprinzătoare, cu accente puse și asupra unor momente în care nici literatura, dar nici comentariul nu strălucesc, căutând să fixeze o parte dintre multiplele fațete ale fenomenului, cu legături în literatura de ieri și de azi, română și universală, precum și câteva dintre modalitățile în care critica actuală se manifestă în câmpul literar contemporan: Gelu Negrea, Ion Bogdan Lefter, Georgeta Adam, Gheorghe Lăzărescu, Mihai Zamfir, Iulian Băicuș, Mioara Bahna, Marin Iancu, Andrei Vieru.

   Mihail Gălățanu invitat din partea Filialei București – Poezie și Nicolae Tzone, din partea Filialei Iași, s-au exprimat, cu multe note personale, din perspectiva așteptărilor pe care scriitorii le au de la critica literară, îndeosebi de la foiletonul de întâmpinare, ca și de la studiile critice de mai mare anvergură ce abordează opera autorilor noștri de azi, atrăgând atenția că nu trebuie pierdută din vedere dimensiunea morală ce trebuie să caracterizeze atitudinea și demersul critic, acestea făcând intrinsec parte din paradigma credibilității pe care trebuie să le atingă și să le mențină un critic sau altul, critica în general. Au mai luat parte Ana Dobre, Nicolae Mecu, Rodica Lăzărescu, Dan Pavel, Marian Nencescu, Simona Vasilache, Evelyne Maria Croitoru (Filiala București – Poezie), Ileana Popescu Bâldea (Filiala București – Proză).

   Scurte referiri s-au făcut, în completarea dezbaterilor purtate in luna mai la „Cozeriile Criticii”, cu privire la o seamă de aspecte legate de inteligența artificială, creația artistică și critica literară.

Premiile Filialei de Critică pe anul 2023

   În ziua de 20 noiembrie 2024, la sediul Uniunii Scriitorilor din România a avut loc festivitatea de înmânare a premiilor Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară pentru anul 2023.
   Juriul, alcătuit din Ioan Adam, Nicolae Bârna, Paul Cernat, Tudorel Urian și Radu Voinescu a hotărât următoarele:
   Premiul Cartea anului (ex aequo): Ana Dobre, pentru volumul Mihail Gălățanu. Radiografia unui iconoclast, apărut la Editura Vinea;
   Premiul Cartea anului (ex aequo). Adrian Niță, pentru volumul Membranele înțelegerii, apărut la Institutul European;
   Premiul Opera Omnia: Mihai Zamfir, pentru întreaga activitate de critic și istoric literar.
   Înmânând diplomele, președintele Filialei, Radu Voinescu, a rostit câte o laudatio, evidențiind punctele principale ale carierei literare a fiecăruia dintre laureați, zăbovind, în mici sinteze ad-hoc, și asupra operei în ansamblu, prin care fiecare s-a afirmat pe scena literară, dar și a volumelor premiate, în particular.
   Au luat parte membri ai Filialei de Critică, precum și invitați de la alte filiale ale Uniunii Scriitorilor: Mihail Gălățanu, de la Filiala București – Poezie, Nicolae Tzone, de la Filiala Iași, Evelyne Maria Croitoru, de la Filiala București – Poezie, Ileana Popescu Bâldea, de la Filiala București – Proză.

Cărțile colegilor noștri

 

Titi Damian, Dumitru Popescu, Pumnul și palma, roman al disidenței literare românești, 

Editura Hoffman, Caracal, 2024

Aniversări în noiembrie Filiala de Critică

01.11.1943 Ioan St. Lazăr                   
02.11.1955 Răzvan Ionescu                   
06 11 1940 Mihai Zamfir                     
06.11          Gabriela Danţiş                  
26.11.1946 Lucian Tamaris                   
27.11.1967 Sorin Lavric                     
28.11.1941 Eugen Negrici

In memoriam AURELIU GOCI

   S-a stins din viață, în ziua de 27 octombrie, criticul și istoricul literar, jurnalistul Aureliu Goci.
   S-a născut la 5 iunie 1948, în comuna Letca Nouă, Giurgiu, și a urmat cursurile Școlii Generale nr. 141 din Bucureşti şi ale Liceului Teoretic nr. 36, „Ion Barbu”, tot din Capitală, absolvind în 1967. În 1972 a absolvit Facultatea de Filologie, secţia română-italiană de la Universitatea din București.
   A fost profesor de limba română în comuna Sărulești, județul Călărași, în anul școlar 1972-1973, apoi la liceele din Brăneşti şi din Snagov între anii 1972 și 1979. Între 1979 și 1981 a lucrat ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române, după care, până în 1990, a fost redactor la revista „Manuscriptum”. Din 1990 până în 1994 a lucrat la ziarul „Dimineaţa”, ca responsabil al paginii de cultură, la „Albina” și, până în 1995, a fost corespondent la „Glasul naţiunii”, din Chişinău, revistă iniţiată de poeta Leonida Lari. Din 1994 a fost redactor la „Armonia” şi „Ţăranul român” până în 1999, iar din 2002 până în 2007 la „Economistul” și la suplimentul literar al acestuia, „Ecart”. A editat publicațiile „România viitoare” (1991-1992), „Călătorie sprâncenată” (1997), „Dunărea albastră” (2002-2003). A lucrat și ca redactor la editura Fundaţiei PRO (2002-2006), ca și la Editura Academiei Române (2009-2013).
Din 2016 era Redactor-şef la revista „Arena literară”.
   În legislatura 2006-2009 a fost consilier parlamentar la Comisia de politică externă din Camera Deputaţilor.
   În 1994 a înființat, alături de soția sa, prozatoarea Gabriela Banu, Editura Curierul Dunării, unde îi vor apărea câteva dintre primele cărți.
   A debutat în critica literară în anul 1970, în revista „România literară”, devenind, pentru șapte ani, neîntrerupt, titular al rubricii „Cronica poeziei”.
   De-a lungul carierei scriitoricești, a colaborat la „Viața românească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Argeș”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Astra”, „Ramuri”, „Sud”, „Ateneu”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Literatorul”, „Portal Măiastra”, „Noul literator”, „Vatra veche”, „Destine literare” (Canada), „Rotonda valahă”, „Confesiuni”, „Curtea de la Argeş”  ș.a.
   Dintre volume publicate se rețin: Delavrancea şi devenirile arhetipului (1995), Arghezi – eseu despre religiozitatea omului necredincios (1997), Eminescu la infinit (1997), Răzbunarea lui Moromete sau Marin Preda şi onoarea de a fi contrazis de istorie (1998), Arghezi între infinituri (1999), Romane şi romancieri în secolul XX (2000), Originile, înflorirea şi răspândirea  mitului Dracula (Australia, 2000), Mileniul al III-lea şi „Direcţia Nouă” în cultura românească (2001), Geneza şi structura poeziei româneşti în secolul XX (2001), Dinu Săraru şi reconvertirea romanului în poveste (2002), Fenomenul Caragiale şi reîncarnările virtuale (2002), Studii şi cercetări literare sau Pentru o nouă identitate a clasicilor (2004), Scriitori români la frontiera dintre milenii (2005), Prozatori români la frontiera mileniului (2009), Apocalipsa după Arghezi (2009), Poeţi români la frontiera mileniilor (2012), Liviu Rebreanu – centrul operei şi distribuţia tipologică (2014), Mircea Eliade – spaţiul ancestral şi dominantele mitului urban (2016), Mihai Eminescu – identitate şi semnificaţie (2017), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu, I (2018), Pozatori români în primele două decenii ale mileniului III (2018), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu, II (2019), Magistrul și discipolii (2020), C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației. Cărți, autori, tipologii, inspirație, vocație. Cronici literare din mileniul al III-lea (2021), Poezia românească de la Nichita Stănescu până în zilele noastre (2022), De la Caragiale, prin Urmuz, la Avangarda europeană (2024).
   Prin dispariția lui Aureliu Goci, critica și istoriografia noastră literară suferă o grea pierdere.

Cărțile colegilor noștri II

 

Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei, Editura Fundației Academia Civică, București, 2023

Titi Damian, Dulcele amar, dulce, nuvele de dragoste, 

Editgraph, Buzău, 2024

Cărțile colegilor noștri

 

Iulian Băicuș, E.M. Cioran sau eseistica neantului, 

Editura Eikon, București, 2024

Iulian Băicuș, Camil Petrescu, sub zodia seninătății imperturbabile, 

Editura Neuma, Apahida, 2024

Ana Dobre, Marin Preda scriitorul și timpul nerăbdător, 

Editura Vinea, București, 2024

Stan V. Cristea, Eminescu. Reflectări în imaginarul actualității (cronici literare), 

Editura Aius, Craiova, 2024
 

Dosare de candidatură 2024

   În data de 1 octombrie 2024 a avut loc ședința Comitetului de Conducere al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară. Pe lângă problemele curente, la ordinea de zi au fost discutate dosarele de candidatură depuse la Filială pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din România.

  Au fost înaintate către Comisia de Validare a Uniunii dosarele doamnei Argentina Otilia Sîrbu și domnului Marian Petcu. Celelalte dosare depuse nu au întrunit condițiile cerute de Statutul Uniunii.

Aniversări în octombrie Filiala de Critică

01.10.1946  Mihai Moraru                    
05.10.1941  Niculae Constantinescu          
06.10           Mioara Bahna                    
07.10.1947  Gheorghe Chivu                  
07.10.1935  Livius Ciocârlie                
08.10.1954  Costin Tuchilă                  
09.10           Alexandra Ciocârlie      
10.10           Liliana Corobca                 
11.10.1950  Nicolae Bârna                   
13.10           Corina Ciocârlie         
15.10           Dorina Grăsoiu           
17.10           Marina Cap-Bun           
18.10.1938  C. Stănescu                     
19.10           Ana Dobre                       
24.10.1940  George Gibescu                  
27.10.1954  Alexandru Bulandra              
27.10.1940  Petre Florea      

Cozeriile Criticii Septembrie 2024

   În ziua de 26 septembrie a avut loc, la terasa „La Hamace/Tupanini” (gazdă atentă și ospitalieră Octavian Tupan), din cadrul Complexului Hotelier „Caro”, într-o plăcută atmosferă de început de toamnă, o nouă întâlnire – a treia pe acest an – a membrilor Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară, desfășurată sub genericul „Cozeriile Criticii”. 

   Tema aleasă pentru această ediție a fost: „Sensul criticii literare”.

   De această dată, având în vedere tema, au fost invitați și confrați de la alte filiale bucureștene. Din păcate, din diverse motive, nu toți ni s-au putut alătura, în final.Au prezentat comunicări Marin Marian Bălașa („Încercare de intabulare a formelor de critică și a profilurilor de critici (Omagiu lui Mendeleev)”), Iulian Băicuș („Nicolae Manolescu și poetica «Lecturilor infidele»”), Radu Voinescu, președintele Filialei („Despre utilitatea criticii”). 

   Au intervenit pe parcursul dezbaterilor, cu expuneri importante și consistente comentarii, Simona Vasilache, George Neagoe, Georgeta Adam, Ioan Adam, Passionaria Stoicescu. Au luat parte, de asemenea, Rodica Lăzărescu, Maria-Ana Tupan, Nicolae Bârna, Zamfir Bălan, Ion Lazu, Oana Enăchescu (Radio România Cultural). 

   Schimbul de idei a fost dens, viu, alert, neîncorsetat, purtând marca seriozității în abordare – inclusiv în luările de poziție cu accente polemic-pamfletare – cu care membrii Filialei de Critică sunt obișnuiți.A rezultat din discuții că, deși pe plan mondial, ca și în aria culturii noastre, critica literară, în formele în care s-a impus până nu demult, se află într-un recul datorat unor cauze multiple (este de presupus ca, la un moment dat, balanța să se modifice), a contesta existența, rolul și necesitatea acesteia, în manifestările polimorfe în care o cunoaștem, chiar în condițiile extensiei practic explozive a noilor vectori mediatici, nu poate fi decât o formă de veleitarism. 

   La finalul întâlnirii, o parte dintre cei prezenți au prezentat și au oferit noile lor apariții editoriale.

 

Cărțile colegilor noștri

 

     George Sanda, Dorul. Dorul de dor. Dorul de zbor. Dorul de dragoste,
      Literatură gnomică,
       Editura George Sanda, București, 2024

In memoriam Paul DUGNEANU

    S-a stins din viață, în ziua de 9 septembrie, criticul și istoricul literar Paul Dugneanu.
   S-a născut la Cluj, la 23 aprilie 1951. Mama sa era nepoată a marelui savant naturalist Grigore Antipa.
   Familia mutându-se, a făcut școala generală în București, unde apoi a urmat Liceul nr. 42 (actualmente „Miguel de Cervantes Saavedra”), continuând la Liceul nr. 36 (actualmente „Ion Barbu”) și absolvind în 1970. A fost student al Facultăţii de Filologie a Universității din Bucureşti, Secţia română-franceză, promoția 1974.
   A obținut titlul de doctor în științe filologice al Universității din Bucureşti în 1988, cu o teză despre opera poetică a lui Ion Heliade Rădulescu.
   Mai întâi a activat ca profesor de limba franceză în comuna Brazi, județul Prahova, între 1974 și 1975, apoi la Şcoala generală nr. 94 din Bucureşti, între 1975 și 1978. În 1978 a fost pentru scurt timp redactor la revista „Amfiteatru”. Din 1978 până în 1990 a fost redactor la revista „Livres roumains”. Din 1991 până în 1995 a fost redactor-şef  la revista „Universul cărţii”, iar între 1995-1999 redactor-şef adjunct la „Revista română”.
   În 1999 a devenit conferenţiar la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” din Constanţa, pentru ca în 2004 să dobândească gradul de profesor, fiind, până în 2014, la pensionare, directorul Scolii Doctorale de Știinţe Umaniste de la Universitatea „Ovidius”.
   A fost, de-a lungul anilor, un colaborator extrem de activ la diverse publicații literare, între acestea numărându-se: „Amfiteatru”, unde a debutat în 1973, „Luceafărul”, „Viaţa Românească”, „România literară”, „Cronica”, „Orizont”, „Steaua” etc.
   Dintre volumele publicate se rețin: Universuri imaginare (1981), Forme literare (1993), I. Heliade-Rădulescu. Un àtlas al poeziei (1995), Eminescu după Eminescu (2000), Al doilea val. Generaţia Hyperion (2001), Incursiuni critice I (2001), Poezia lui Ion Heliade-Rădulescu: între romantism şi clasicism (2002), Incursiuni critice II (2003), Incursiuni critice III (2005), Suprarealismul poetic românesc (două ediții, 2005 și 2011), Gheorghe Pituţ – devenirea poetică (2007), Glose despre poezia contemporană (2010) și altele. De asemenea, a îngrijit ediții din Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Nicolae Labiş, George Bacovia, Lucian Blaga, Romulus Dianu.
   Prin plecarea dintre noi a lui Paul Dugneanu, critica și istoriografia literară românească suferă o grea, ireparabilă pierdere.

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

 06.09.1950  Nicolae Georgescu               
17.09           Valentina Curticeanu     
18.09.1948  Andrei Oişteanu                 
21.09           Georgeta Adam                                                           

Cărțile colegilor noștri

                               Titi Damian, Fundamente, Editgraph, Buzău, 2024

In memoriam Mircea Coloșenco

    A încetat din viață, în ziua de 10 august, istoricul literar, criticul și editorul Mircea Coloșenco.
    S-a născut la 3 iunie 1938, în comuna Căinari, din judeţul Tighina. A urmat cursurile Colegiului Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad, absolvite în 1956, apoi pe acelea ale Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iaşi, obținând licența în 1965.
    A lucrat în fabrică, la Bârlad, apoi, în 1960 a devenit profesor de limba română la    Şcoala Generală din comuna Tutova, judeţul Vaslui, unde a predat până în 1965. A mai fost director de cămin cultural, tot la Tutova, a predat literatură universală la Colegiul Naţional „Gh. Roşca-Codreanu” din Bârlad, al cărui absolvent fusese, a fost bibliograf la biblioteca din Bârlad, redactor la cotidianul „Vremea nouă”, din Vaslui, corector la Întreprinderea Poligrafică „Informaţia”, din Bucureşti, funcţionar în cooperaţia meşteşugărească, la Bucureşti, din 1990 activând, timp de trei ani, ca muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române. Până în 1998 a fost consilier la Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul Culturii, după care, până în anul 2001, când s-a pensionat, a predat limba română la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, la Liceul de Aviaţie „Henri Coandă” şi la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”, din Bucureşti.
    A fost colaborator asiduu la diverse publicații literare din București și din țară, ca și din Elveţia sau Israel. A realizat emisiunea „Lumea cărţilor” la TV Sigma Bucureşti, din 2008 până în 2016.
    Dintre volumele semnate de Mircea Coloșenco se rețin: Climate (versuri); Fabule virtuale (versuri); Ion Barbu – Dan Barbilian, biografie documentară; Şapte poeţi clasici români. Cronologii; Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu.
    A fost un harnic îngrijitor de ediții, dăruind publicului două volume din Mihai Eminescu, patru volume din operele lui Al. Alexianu, două volume din George Bacovia, cinci volume din Ion Barbu, trei volume din Ion Creangă, șase volume din Liviu Rebreanu, două din Nichita Stănescu, trei volume din Petre Țuțea, ca și, de asemenea, din B.P. Hasdeu, Cezar Ivănescu, Nicolae Labiş, Victor Ion Popa, Pamfil Şeicaru, George Topîrceanu Al. Vlahuţă și încă mulți alții. Avea pregătită, pentru Fundația Națională pentru Știință și Artă, în seria „Opere fundamentale”, o ediție a operelor complete ale lui Nicolae Labiș.
    Merită amintite și antologiile: Conferinţa (secretă) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955; Realism, pornografie şi moralitate în artă; Cultul personalităţii comuniste în România (Epoca stalinist/dejistă: 1944-1965; Documente originale din Cancelaria CC al PCR; Delictul literar: imitaţie, copie, plagiat. Istoria negativă a literaturii române – 1882-1937; Ion Luca Caragiale – plagiatorul plagiat.
    Pentru activitatea sa de istoric literar a fost răsplătit cu Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Academiei Române, ca și cu premii acordate de revistele „Convorbiri literare”, „Porto Franco”, precum și din partea unor foruri culturale din țară.
    Dispariția lui Mircea Coloșenco reprezintă o grea pierdere pentru echipa celor care au contribuit la valorificarea patrimoniului nostru literar.

02.08          Dora Mezdrea              
05.08.1972 Paul Cernat                      
05.08.1945 Titi Damian                      
08.08.1943 Emil Ghițulescu                  
11.08          Diana Turconi             
15.08          Mariana Neţ                      
16.08.1941 Victor Petrescu                  
16.08.1959 Marin Marian Bălaşa              
18.08.1937 Sorin Alexandrescu               
19.08.1946 Ioan Adam                        
19.08.1986 George Neagoe                    
23.08.1948 Andrei Pleşu                     
24.08.1947 Victor Ivanovici

 

Marin Diaconu, Autoprofil spiritual, 

Editura Semne, București, 2024

 

 

Alexandru Bulandra, Căutându-l pe Dumnezeu sau Cum am devenit agentul unui parcurs inițiatic. Șapte investigații biblice. Antologie: I. Experimentul Iov, II. Minunata istorie a Cărții lui Iov, III. Metamorfozele biblice ale psihologiei urâtului genial. Cazul poetului și profetului Al Doilea Isaia, IV. Iisus și proiectul Asaltul Cerului, V. Iisus, Pavel și Al Doilea Isaia. Nașterea creștinismului, VI. Iisus esenianul și mama Lui, Maria. O analiză de psihologie individuală, VII. Cum am înțeles Biblia și pe Dumnezeul ei. Exerciții de lectură,

Editura Paideia, București, 2024

 

Christian Crăciun, Anatomia și fiziologia lui A, eseu, 

Editura Eikon, București, 2024

Aniversarări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953  Dan Oprescu                      
02.07           Isabela Vasiliu-Scraba  
08.07           Simona Sora             
17.07.1953  Marian Nencescu                 
29.07.1964  Adrian Niţă                     
30.07.1958  Dan Pavel

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca                  
03.06.1938  Mircea Coloşenco             
04.06.1948  Paul Drogeanu                
04.06.1939  Constantin Trandafir         
05.06.1948  Aureliu Goci                 
08.06.1937  Gelu Ionescu                 
09.06           Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933  Iordan Datcu                 
15.06           Domnița Ștefănescu           
20.06.1942  Geo Vasile                   
22.06.1965  Vlad Alexandrescu            
23.06           Viola Vancea          
30.06.1945  Dorin Tudoran