Aniversări în octombrie Filiala de Critică

01.10.1946  Mihai Moraru                    
05.10.1941  Niculae Constantinescu          
06.10           Mioara Bahna                    
07.10.1947  Gheorghe Chivu                  
07.10.1935  Livius Ciocârlie                
08.10.1954  Costin Tuchilă                  
09.10           Alexandra Ciocârlie      
10.10           Liliana Corobca                 
11.10.1950  Nicolae Bârna                   
13.10           Corina Ciocârlie         
15.10           Dorina Grăsoiu           
17.10           Marina Cap-Bun           
18.10.1938  C. Stănescu                     
19.10           Ana Dobre                       
24.10.1940  George Gibescu                  
27.10.1954  Alexandru Bulandra              
27.10.1940  Petre Florea      

Cozeriile Criticii Septembrie 2024

   În ziua de 26 septembrie a avut loc, la terasa „La Hamace/Tupanini” (gazdă atentă și ospitalieră Octavian Tupan), din cadrul Complexului Hotelier „Caro”, într-o plăcută atmosferă de început de toamnă, o nouă întâlnire – a treia pe acest an – a membrilor Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară, desfășurată sub genericul „Cozeriile Criticii”. 

   Tema aleasă pentru această ediție a fost: „Sensul criticii literare”.

   De această dată, având în vedere tema, au fost invitați și confrați de la alte filiale bucureștene. Din păcate, din diverse motive, nu toți ni s-au putut alătura, în final.Au prezentat comunicări Marin Marian Bălașa („Încercare de intabulare a formelor de critică și a profilurilor de critici (Omagiu lui Mendeleev)”), Iulian Băicuș („Nicolae Manolescu și poetica «Lecturilor infidele»”), Radu Voinescu, președintele Filialei („Despre utilitatea criticii”). 

   Au intervenit pe parcursul dezbaterilor, cu expuneri importante și consistente comentarii, Simona Vasilache, George Neagoe, Georgeta Adam, Ioan Adam, Passionaria Stoicescu. Au luat parte, de asemenea, Rodica Lăzărescu, Maria-Ana Tupan, Nicolae Bârna, Zamfir Bălan, Ion Lazu, Oana Enăchescu (Radio România Cultural). 

   Schimbul de idei a fost dens, viu, alert, neîncorsetat, purtând marca seriozității în abordare – inclusiv în luările de poziție cu accente polemic-pamfletare – cu care membrii Filialei de Critică sunt obișnuiți.A rezultat din discuții că, deși pe plan mondial, ca și în aria culturii noastre, critica literară, în formele în care s-a impus până nu demult, se află într-un recul datorat unor cauze multiple (este de presupus ca, la un moment dat, balanța să se modifice), a contesta existența, rolul și necesitatea acesteia, în manifestările polimorfe în care o cunoaștem, chiar în condițiile extensiei practic explozive a noilor vectori mediatici, nu poate fi decât o formă de veleitarism. 

   La finalul întâlnirii, o parte dintre cei prezenți au prezentat și au oferit noile lor apariții editoriale.

 

Cărțile colegilor noștri

 

     George Sanda, Dorul. Dorul de dor. Dorul de zbor. Dorul de dragoste,
      Literatură gnomică,
       Editura George Sanda, București, 2024

In memoriam Paul DUGNEANU

    S-a stins din viață, în ziua de 9 septembrie, criticul și istoricul literar Paul Dugneanu.
   S-a născut la Cluj, la 23 aprilie 1951. Mama sa era nepoată a marelui savant naturalist Grigore Antipa.
   Familia mutându-se, a făcut școala generală în București, unde apoi a urmat Liceul nr. 42 (actualmente „Miguel de Cervantes Saavedra”), continuând la Liceul nr. 36 (actualmente „Ion Barbu”) și absolvind în 1970. A fost student al Facultăţii de Filologie a Universității din Bucureşti, Secţia română-franceză, promoția 1974.
   A obținut titlul de doctor în științe filologice al Universității din Bucureşti în 1988, cu o teză despre opera poetică a lui Ion Heliade Rădulescu.
   Mai întâi a activat ca profesor de limba franceză în comuna Brazi, județul Prahova, între 1974 și 1975, apoi la Şcoala generală nr. 94 din Bucureşti, între 1975 și 1978. În 1978 a fost pentru scurt timp redactor la revista „Amfiteatru”. Din 1978 până în 1990 a fost redactor la revista „Livres roumains”. Din 1991 până în 1995 a fost redactor-şef  la revista „Universul cărţii”, iar între 1995-1999 redactor-şef adjunct la „Revista română”.
   În 1999 a devenit conferenţiar la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” din Constanţa, pentru ca în 2004 să dobândească gradul de profesor, fiind, până în 2014, la pensionare, directorul Scolii Doctorale de Știinţe Umaniste de la Universitatea „Ovidius”.
   A fost, de-a lungul anilor, un colaborator extrem de activ la diverse publicații literare, între acestea numărându-se: „Amfiteatru”, unde a debutat în 1973, „Luceafărul”, „Viaţa Românească”, „România literară”, „Cronica”, „Orizont”, „Steaua” etc.
   Dintre volumele publicate se rețin: Universuri imaginare (1981), Forme literare (1993), I. Heliade-Rădulescu. Un àtlas al poeziei (1995), Eminescu după Eminescu (2000), Al doilea val. Generaţia Hyperion (2001), Incursiuni critice I (2001), Poezia lui Ion Heliade-Rădulescu: între romantism şi clasicism (2002), Incursiuni critice II (2003), Incursiuni critice III (2005), Suprarealismul poetic românesc (două ediții, 2005 și 2011), Gheorghe Pituţ – devenirea poetică (2007), Glose despre poezia contemporană (2010) și altele. De asemenea, a îngrijit ediții din Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Nicolae Labiş, George Bacovia, Lucian Blaga, Romulus Dianu.
   Prin plecarea dintre noi a lui Paul Dugneanu, critica și istoriografia literară românească suferă o grea, ireparabilă pierdere.

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

 06.09.1950  Nicolae Georgescu               
17.09           Valentina Curticeanu     
18.09.1948  Andrei Oişteanu                 
21.09           Georgeta Adam