Ediţia a X-a
1-4 iulie 2020
– Colocviu desfăşurat
prin corespondenţă –
Tema: „Dialogul cu clasicii, azi”
Moderator: Radu
Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică,
Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România
Comunicări:
Maria-Ana Tupan – „Ce este un clasic? La trei sferturi de veac de la apariţia eseului
lui T.S. Eliot cu acest titlu"
Horia
Gârbea –
„Ireparabil, irepetabil. Difuziunea clasicilor în
mediul contemporan”
Christian Crăciun – „Zidul
clasic”
Iulian Băicuş – „Eminescu faţă
cu Shakespeare”
Marian Nencescu – „Neagoe Basarab. Paideia versus literatura”
Gheorghe Lăzărescu – „Liceenii
şi clasicii”
Ana Dobre – „Dialogul
clasicilor. Confruntări, polemici, afirmări”
Ion Bogdan
Lefter – „Cel mai bun prezent pentru trecut: trei
decenii (postcomuniste) faste pentru istoria literară românească”
Radu
Voinescu – „Clasicii, noi şi viitorul literaturii”
Ediţia a IX-a
30 martie 2019
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Sala Perpessicius
Tema: „Rezistenţă şi
literatură, literatura rezistenţei între 1945-1989 în România”
Moderator: Radu Voinescu – Preşedintele Filialei
Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR
Comunicări:
Radu Voinescu – „1945-1989. Rezistenţă şi
literatură, literatura rezistenţei”
Mircea Anghelescu – „Istoria literaturii şi
literatura rezistenţei”
Maria-Ana Tupan – „Rezistenţa: fetiş, simulacru şi
realitate"
Liliana Corobca – „Modalităţi de a înfrunta
cenzura în regimul comunist”
Iulian Băicuş – „Rezistenţa prin distopie”
Marin
Iancu –
„Dimensiunea existenţială a literaturii de sertar sau Poezia lecuirii”
Andrei Moldovan – „Forme de rezistenţă ale literaturii"
Marian Nencescu – „Autenticitate şi valori morale
în poezia carcerală”
Horia Gârbea
– „Teatrul, rezistenţa şi... «şopârlele»"
Ana
Dobre – „Miron
Radu Paraschivescu – adeziune, opoziţie, disidenţă, rezistenţă”
Dan Gulea – „Editura Cartea Românească şi
literatura oficială. 1969-1989”
Ion
Bogdan Lefter
– „Literatura şi contextele ei politice: proporţii, nuanţe, pierderi şi
cîştiguri”
Au prezentat intervenţii: Mihai Zamfir, Ion Lazu, Mircea Coloşenco.
Au mai participat: Victor Ivanovici, Nicolae Mecu, Lucian Chişu, Nicolae Bârna, Alexandru
Bulandra, Titi Damian, Niculae Constantinescu, Marin Marian Bălaşa, Dan Stanca,
Ştefan Mitroi, Emil Mladin, Rodica Lăzărescu, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu,
Oana Enăchescu, Aniţa Vulcan-Grigoriu, Mihaela Cazimirovici ş.a.
Fotografii realizate de: Ion Lazu (1 şi 8) şi Radu Voinescu (2-7)
Ediţia
a VIII-a
31 martie 2018
Muzeul Naţional al Literaturii române, Sala
Perpessicius
„Teme, strategii, tehnici în proza românească de după 1990”
Moderator:
Radu Voinescu – Preşedintele Filialei
Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR
Comunicări:
Radu Voinescu – „Proza între 1990 şi 2018, de la stagnare la resurecţie: scurtă
retrospectivă”
Maria-Ana Tupan – „Întâlniri de gradul doi: structuri narative şi teorii critice la
început de secol."
Dan Gulea – „Tema istoriei în
proza recentă”
Ana Dobre – „Doi prozatori a timpului de azi: Gheorghe Stroe şi Ioana Băeţica”
Simona Vasilache – „Proza scurtă sau romanul? O problemă de tehnică narativă”
Dan Stanca – „Proza românească
de azi, între diversitate şi confuzie”
Horia Gârbea – „Parfumul trecutului mort - reconstituiri istorice în proza
ultimului deceniu”
Doina Ruşti – „Tipuri de
naraţiune in proza romanească actuală”
Vasile Spiridon – „«Sexistenţialismul»
– noua paradigmă a trăirismului”
Mircea Opriţă – „Proza SF – un
gen în firească evoluţie”
Angelo
Mitchievici – „Punctum
şi studium: o reflecţie cu privire la câteva fotograme literare în proza
Hertei Müller şi cea a lui Augustin Cupşa”
Ion Bogdan Lefter – „Inventar prozastic 1990-2018: continuităţi, consolidări, epuizări,
reorganizări, recuperări, nume noi, improvizaţii, tăceri"
Au mai fost prezenţi: Lucian Chişu, Nicolae Bârna, Ion Lazu, Emil Lungeanu, Emil Mladin, Victor Vişinescu, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Oana Enăchescu, Bogdan-Mihail Ionescu-Lupeanu, Răzvan Nicula, Mihaela Cazimirovici ş.a.
Ediţia a VII-a
Centrul
Calderon, al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti
1
aprilie 2017
Tema: „Maiorescianismul – o fenomenologie a interpretării
operei literare”
Moderator:
Radu Voinescu, preşedintele Filialei
Cuvânt
introductiv: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii
Scriitorilor din România
Mihaela Irimia „Salonul literar în modernitatea clasică: doamnele, romanul,
sensibilitatea”
Adrian Lesenciuc „Critica literară, între
adevărurile culturii şi cele ale generaţiilor. O lecţie junimistă uitată”
Aureliu Goci „Discursul critic, societatea textului şi civilizaţia comentariului.
Dominanta maioresciană şi exerciţiul exegetic”
Daniel Cristea-Enache „De la Titu Maiorescu la Nicolae Manolescu: autonomia esteticului”
Angelo
Mitchievici „Maiorescu şi anti-Maiorescu: radiografia
unei confruntări”
Dan
Gulea „Critica (neo)modernistă şi critica postmodernă”
Ana
Dobre „Maiorescianism şi postmaiorescianism”
Nicolae
Georgescu „Critica maioresciană, de la cuvânt la idee”
Răzvan
Voncu „Un
hedonist olimpian: Titu Maiorescu”
Maria-Ana
Tupan „Maiorescu şi proiectul european”
Lucian
Chişu „Titu
Maiorescu şi decalo(a)g(ele) criticii literare (de ieri şi de astăzi)”
Vasile
Spiridon „Autonomia esteticului – fantoma «la operă» a
criticii proletcultiste”
Crina
Zărnescu „«Despărţirea» de Maiorescu”
Ion
Bogdan Lefter
„Maiorescu în faţa textelor, în contexte”
Radu
Voinescu „Ce este maiorescianismul?”
Au prezentat scurte intervenţii: Niculae Constantinescu, Gabriel Dimisianu,
Nicolae Scurtu
Au mai fost prezenţi: Nicolae Bârna, Mircea Coloşenco, George Sanda, Christian Crăciun, Ion
Lazu, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Oana Enăchescu, Emil
Lungeanu, Emil Mladin, George Neagoe şi alţii.
Ediţia a VI-a
2 aprilie 2016
Clubul Calderon, al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti
Tema: Genurile minore
Moderator: Radu Voinescu, preşedintele Filialei
Comunicări:
Bogdan
Hrib – „Cui îi este frică de mystery & thriller? Percepţii, observaţii, tendinţe în
ficţiunea de gen”
Radu
Voinescu – „Pentru o nouă teorie a genurilor”
Dan
Doboş – „Ficţiunea de gen. Câteva definiţii”
Cătălin
Badea Gheracostea – „Cheia SF în «Solenoid», de Mircea
Cărtărescu. Exemplu de hibridare generică”
Mircea
Opriţă – „Ex-centricitatea literaturii de anticipaţie”
Horia
Gârbea – „Literatura pentru copii, azi, în România”
Lică
Pavel – „Cenuşăreasa
literaturii şi cenuşarii ei”
Adrian
G. Romila – „Genul minor al aventurii – el însuşi
aventură”
Ana
Dobre – „Implicaţiile majore ale «genurilor minore»”
Mihaela
Irimia – Genul „bastard” numit „roman”
Felix
Nicolau – „Structuri preliminare în literatura
poliţistă – competiţia franco-britanică”
Crina
Zărnescu – „Lectura în Do minor”
Maria-Ana
Tupan – „Emanciparea ramurii junioare: povestirea
fantastică de la senzaţionalul gotic la filosofie”
Vasile
Spiridon – „O plimbare cu cei trei muschetari. De la
Istorie la istorii”
Angelo
Mitchievici – „Romanul
educaţiei revoluţionare pentru tineret: aventură şi ideologie”
Ion
Bogdan Lefter – „Patru dezechilibre: istoria
literaturii române cu «consum» limitat”
Printre cei
prezenţi s-au aflat: Mircea Martin,
Mircea Anghelescu, Gabriel Dimisianu, N. Constantinescu, Lucian Chişu, Nicolae
Bârna, Petre Răileanu, Lucia Verona, Emil Mladin, Alexandru Mica, Emil
Lungeanu, Michael Hăulică, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu,
Dan Gulea, Leonard Oprea
Ediţia a V-a
28 martie 2015
„Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe”
Moderatori: prof.
dr. Mircea Martin, critic şi teoretician literar, membru corespondent al
Academiei Române
Radu Voinescu, preşedintele
Filialei.
Comunicări:
Isabela
Stoian (masterand
la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia
Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Validitatea traducerii – între utopie şi posibilităţi
infinite”
Maria-Lucia
Goiană (masterand
la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia
Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Epistula
ad Pammachium – De optimo genere interpretandi. Despre traducere şi exegeză într-o epistolă a Sfântului
Ieronim"
Mihai
Grigoraş (masterand la Universitatea
Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul
de Traductologie Latino-Romanică):
„«Traducerea intraductibilului» în viziunea
lui Paul Ricoeur”
Cristina-Alexandra
Drăgoi (masterand
în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC),
Universitatea Bucureşti):
„Particularităţi ale traducerii literare – traductibil versus intraductibil”
Anca
Milu-Vaidesegan (traducător,
doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Limbi şi Identităţi Culturale,
Universitatea Bucureşti):
„Traducere,
interpretare şi recreare”
Crina Zărnescu (conf. dr., Facultatea de Litere
a Universităţii Piteşti):
„Identitate şi alteritate în traducere"
Lidia
Vianu (critic
literar, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti,
director al Centrului Pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan)
„Criticul
şi/sau Traducătorul?”
Violeta
Baroană, (absolventă a Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC),
Universitatea Bucureşti)
„Traducerea ca unealtă la James Joyce”
Aureliana Grama (masterand
în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC),
Universitatea Bucureşti):
„Traducerea literară - modalitate de comunicare
interculturală"
Marina
Vazaca (traducător,
redactor – Muzeul Naţional de Artă al României):
„Traducerea ca exerciţiu de stil: Les divers essais sur Leonard de Vinci, de Paul Valéry, în
traducerea lui Şerban Foarţă”
Radu
Voinescu (scriitor,
critic şi teoretician literar, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică,
Eseistică şi Istorie Literară a USR):
„Constrângere şi
creativitate în traducerea textelor literare”
George
Volceanov (traducător,
profesor asociat la Facultatea de Litere,
Departamentul
de Filologie – Limbi Germanice, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti):
„Cum traducem
Shakespeare azi şi de ce-l traducem aşa cum îl traducem”
Bogdan
Ghiu (scriitor,
traducător):
„Totul trebuie tradus! Noul specific al traducerii”
Mădălina
Nicolaescu (prof.
dr., Departamentul de Engleză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a
Universităţii Bucureşti):
„Dileme în critica traducerilor recente din
Shakespeare"
Vasile
Spiridon (critic
literar, prof. dr., Facultatea de Litere
a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău):
„O răstălmăcire
în limba română: romanul Calpuzanii,
de Silviu Angelescu”
Mihaela
Irimia (critic
literar, prof. dr., Facultatea de Limbi şi Literaturii Străine a Universităţii
Bucureşti, director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii
Culturale):
„Traducerea culturală şi «les idées reçues»”
Antoaneta
Olteanu (traducător,
critic literar, antropolog, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a
Universităţii bucureşti, Departamentul Filologie Rusă şi Slavă):
„Probleme ale traducerilor din limba rusă”
La final, participanţii au adoptat un "Apel"
adresat factorilor implicaţi în formarea traducătorilor, în administrarea
culturii scrise, editorilor şi revistelor de cultură:
APEL
Participanţii la Colocviul
Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii
Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi,
limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi
persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica
de carte străină următoarele:
– După exemplul culturilor mari, care dispun de un
important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi
în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes
pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii
guvernamentali.
– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine
privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi
necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ
superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip
de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa
formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi
exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în
tradiţia lor un asemenea interes.
– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o
adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit
un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este
recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii
Scriitorilor.
– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul
cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din
publicaţiile on-line să fie menţionat
întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă
se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel
puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi
arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor
artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin
introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii
le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică
traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata
traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru
a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora
actuală.
Semnează: Ana-Maria
Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu
Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana
Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu
Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş,
Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu,
Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra
Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George
Volceanov, Crina Zărnescu
EDIŢIA
a IV-a
Colocviul Filialei bucureşti – critică,
eseistică şi istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România
Tema: „Gustul
criticii – gustul publicului”
Data: 26
aprilie 2014
Organizatori:
RADU VOINESCU (preşedintele Filialei Bucureşti –
Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR) şi HORIA GÂRBEA (preşedintele Filialei Bucureşti – Dramaturgie a
USR)
Loc: Club
Calderon (Primăria Sectorului 2, Bucureşti)
COMUNICĂRI:
Cuvânt de
introducere: Nicolae Manolescu,
preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
Radu
Voinescu – „Critica ştiinţifică şi lectura hedonistă”
Ion Simut –
„Piaţa ca dictatură. Reacţiile literaturii”
Florin
Mihăilescu – „Estetica, dincoace şi dincolo de gust”
Vasile
Spiridon – „Critica prostului gust”
Horia Gârbea – „Mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm. Teatru și
gastronomie”
Viorica Răduţă – „Înstrăinarea gustului în critica actuală”
Adrian G. Romila – „Între două gusturi sau câteva chestiuni privind canonul literaturii
în şcoală”
Adrian Lesenciuc – „Poezia
lui Ion Barbu şi gustul criticii. Interpretări moderne, postmoderne,
transmoderne”
Florin Dochia – „Criticul
şi publicul său: divergenţe, convergenţe, compromisuri”
Ana
Dobre – „Gustul critic, gustul public – neconcordanţe
şi echivalenţe”
Dan
Cristea – „Gustul – între concepţii filosofice şi
realitatea receptării”
Adriana
Iliescu „Între
Scylla criticilor şi Charybda cititorilor”
Gelu
Negrea – „De gustibus disputandum”
Felix
Nicolau – „Dacă Napoleon ar fi fost cronicar literar?”
Răzvan Voncu – „Gustul public în
căutarea gustului”
Lucian
Chişu – „De
gustibus”
Virgil
Diaconu – „Cel mai mare poet în viaţă”
Angelo
Mitchievici – „Critica gurmandă sau cu critica la
masă”
Ion Bogdan Lefter – „De gustibus: coincidenţe,
complementarităţi, contraste”
Moderator : Dan Cristea, redactor-şef al revistei „Luceafărul de dimineaţă”
EDIŢIA a
III-a
Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti
Tema: „Critica
tânără – o nouă critică?”
Data: 24
aprilie 2013
Organizatori:
RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)
Loc: Institutul
Cultural Român
COMUNICĂRI:
Cuvânt de
introducere: Nicolae Manolescu,
preşedintele Uniunii Scriitorilor din româna
Radu Voinescu – „Tânăra critică – o nouă critică?”
Adrian Lesenciuc – „Dincolo de postmodernitate. Critica in orizontul noii paradigme”
Florin
Mihăilescu – „Pentru o altă orientare a criticii
tinere”
Ana
Dobre – „Singurătatea şi solidaritatea criticului”
Bogdan
Creţu – „Noua
critică şi noile coduri de lectură”
Emanuela
Ilie – „Abdicarea sau adaptarea criticului?”
Daniel
Cristea-Enache
– „O nouă epocă literară: epoca post-revoluţionară"
Paul
Aretzu – „Vârstele criticii”
Bianca
Burţa-Cernat – „O nouă generaţie de critici. Provocări
şi promisiuni”
Lucian
Chişu – „Cât de tânără poate fi... tânăra critică? Şi
cât de nouă?”
Paul
Cernat – „Noua critică şi istorie literară. Un profil
fizionomic”
Vasile
Spiridon – „Critica
tânără după 1990 – între etic şi estetic”
Ion Bogdan Lefter – „Poate fi cu adevărat rescris canonul ultimelor decenii în literatura română?”
Moderator : Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB
EDIŢIA a
II-a
Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti
Tema: „1989-2011
– Mutaţii ale valorilor estetice”
Data: 30
martie 2012
Organizatori:
RADU VOINESCU şi HORIA
GÂRBEA (preşedintele ASB)
Loc: Clubul
Calderon (Primăria Sectorului 2, Bucureşti)
COMUNICĂRI:
Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
Răzvan Voncu – „Mutaţia valorilor
estetice sau schimbarea codurilor de lectură?”
Irina
Petraş – „Poezia şi ondulaţiunea universală”
Ana Dobre – „Radiografii subiective (Mutaţii ale esteticului 1989-2011)”
Paul Aretzu – „Literatura, între imanenţă şi
iminenţă”
Florin
Mihăilescu – „Critica şi ştiinţele umane”
Lucian Chişu – „Valorile estetice versus
valorile de piaţă (Dispariţia valorilor estetice în beneficiul valorilor de
piaţă)”
Eugen
Simion – „Naţional şi universal în receptarea estetică
de azi”
Vasile
Spiridon – „Alibiurile prezentului”
Alex
Goldiş – „Critica tânără şi posibilităţile revizuirilor
canonice”
Radu Voinescu – „Edituri, autori, cititori – producţia de carte ca simptom al
mutaţiilor de gust”
Paul
Cernat – „Revizionisme vechi si noi”
Daniel Cristea-Enache – „Proza tânără în anii '90 şi 2000: vectorul de afirmare”
Dan
Cristea – „Timp şi valoare”
EDIŢIA
I
Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei
Scriitorilor din Bucureşti
Tema: „Strălucirea
şi suferinţele criticii de întâmpinare”
Data:
30 martie 2011
Organizatori:
RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)
Loc:
Primăria Sectorului 2, Bucureşti
COMUNICĂRI:
Florin
Mihăilescu „Cele trei stadii ale criticii"
Cornel Ungureanu „Critica de întâmpinare în anii '50 în provincie. Personalităţi
şi polemici"
Ana
Dobre „Critica de întâmpinare – deziderat, realitate,
ideal”
Horia
Gârbea „Critica de întâmpinare - dreptul şi datoria de
a greşi!”
Irina
Petraş „Divagări (in)utile despre întâmpinarea
criticii”
Viorica
Răduţă „Critica de întâmpinare, între patimi(re) şi
autism”
Gelu
Negrea „Critica literara ca alibi”
Radu
Voinescu „Cum citeşte un critic literar?”
Felix
Nicolau „În contra encomionului şi a desfiinţării”
Răzvan
Voncu „Critica de întâmpinare sau eclectismul
programatic”
Vasile
Spiridon „Cronica literară în depresiunea autorităţii”
Paul
Cernat „De ce scriu (şi) cronică de întâmpinare”
Daniel
Cristea-Enache „Cronica literară: prejudecăţi şi
referinţe"
Tudorel
Urian „Călăuzele lumii literare”
Dan C.
Mihăilescu „Bolile cronicii de întâmpinare”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu