Colocviile Filialei de Critică

Ediţia a X-a

1-4 iulie 2020

 – Colocviu desfăşurat prin corespondenţă –

Tema: „Dialogul cu clasicii, azi”

 

Moderator: Radu Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România

Comunicări:

Maria-Ana Tupan – „Ce este un clasic? La trei sferturi de veac de la apariţia eseului lui T.S. Eliot cu acest titlu"

Horia Gârbea – „Ireparabil, irepetabil. Difuziunea clasicilor în mediul contemporan”

Christian Crăciun – „Zidul clasic”

Iulian Băicuş – „Eminescu faţă cu Shakespeare”

Marian Nencescu  – „Neagoe Basarab. Paideia versus literatura”

Gheorghe Lăzărescu – „Liceenii şi clasicii”

Ana Dobre – „Dialogul clasicilor. Confruntări, polemici, afirmări”

Ion Bogdan Lefter – „Cel mai bun prezent pentru trecut: trei decenii (postcomuniste) faste pentru istoria literară românească”

Radu Voinescu – „Clasicii, noi şi viitorul literaturii”

Ediţia a IX-a

30 martie 2019

Muzeul Naţional al Literaturii Române, Sala Perpessicius

 Tema: „Rezistenţă şi literatură, literatura rezistenţei între 1945-1989 în România”

 

Afiş realizat de Cristina Milca - Muzeul Naţional al Literaturii Române

Moderator: Radu Voinescu – Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR

 Comunicări:

Radu Voinescu – „1945-1989. Rezistenţă şi literatură, literatura rezistenţei”

Mircea Anghelescu – „Istoria literaturii şi literatura rezistenţei”

Maria-Ana Tupan – „Rezistenţa: fetiş, simulacru şi realitate"

Liliana Corobca – „Modalităţi de a înfrunta cenzura în regimul comunist”

Iulian Băicuş – „Rezistenţa prin distopie”

Marin Iancu – „Dimensiunea existenţială a literaturii de sertar sau Poezia  lecuirii”

Andrei Moldovan  – „Forme de rezistenţă ale literaturii"

Marian Nencescu – „Autenticitate şi valori morale în poezia carcerală”

Horia Gârbea  – „Teatrul, rezistenţa şi... «şopârlele»"

Ana Dobre – „Miron Radu Paraschivescu – adeziune, opoziţie, disidenţă,  rezistenţă”

Dan Gulea – „Editura Cartea Românească şi literatura oficială. 1969-1989”

Ion Bogdan Lefter – „Literatura şi contextele ei politice: proporţii, nuanţe, pierderi şi cîştiguri”

Au prezentat intervenţii: Mihai Zamfir, Ion Lazu, Mircea Coloşenco.

Au mai participat: Victor Ivanovici, Nicolae Mecu, Lucian Chişu, Nicolae Bârna, Alexandru Bulandra, Titi Damian, Niculae Constantinescu, Marin Marian Bălaşa, Dan Stanca, Ştefan Mitroi, Emil Mladin, Rodica Lăzărescu, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Oana Enăchescu, Aniţa Vulcan-Grigoriu, Mihaela Cazimirovici ş.a.

Fotografii realizate de: Ion Lazu (1 şi 8) şi Radu Voinescu (2-7)

Ediţia a VIII-a

31 martie 2018

Muzeul Naţional al Literaturii române, Sala Perpessicius

„Teme, strategii, tehnici în proza românească de după 1990”

 

Moderator: Radu Voinescu – Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie  Literară a USR

Comunicări:

Radu Voinescu – „Proza între 1990 şi 2018, de la stagnare la resurecţie: scurtă retrospectivă”

Maria-Ana Tupan – „Întâlniri de gradul doi: structuri narative şi teorii critice la început de secol."

Dan Gulea – „Tema istoriei în proza recentă”

Ana Dobre – „Doi prozatori a timpului de azi: Gheorghe Stroe şi Ioana Băeţica”

Simona Vasilache – „Proza scurtă sau romanul? O problemă de tehnică narativă”

Dan Stanca – „Proza românească de azi, între diversitate şi confuzie”

Horia Gârbea – „Parfumul trecutului mort - reconstituiri istorice în proza ultimului deceniu”

Doina Ruşti – „Tipuri de naraţiune in proza romanească actuală”

Vasile Spiridon – „«Sexistenţialismul» – noua paradigmă a trăirismului”

Mircea Opriţă – „Proza SF – un gen în firească evoluţie”

Angelo Mitchievici – „Punctum şi studium: o reflecţie cu privire la câteva fotograme literare în proza Hertei Müller şi cea a lui Augustin Cupşa”

Ion Bogdan Lefter – „Inventar prozastic 1990-2018: continuităţi, consolidări, epuizări, reorganizări, recuperări, nume noi, improvizaţii, tăceri"

Au mai fost prezenţi: Lucian Chişu, Nicolae Bârna, Ion Lazu, Emil Lungeanu, Emil Mladin, Victor Vişinescu, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Oana Enăchescu, Bogdan-Mihail Ionescu-Lupeanu, Răzvan Nicula, Mihaela Cazimirovici ş.a.

 

Ediţia a VII-a

Centrul Calderon, al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti

1 aprilie 2017

 

Tema: „Maiorescianismul – o fenomenologie a interpretării operei literare”

 

Moderator: Radu Voinescu, preşedintele Filialei

 

Cuvânt introductiv: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România

Mihaela Irimia „Salonul literar în modernitatea clasică: doamnele, romanul, sensibilitatea”

Adrian Lesenciuc „Critica literară, între adevărurile culturii şi cele ale generaţiilor. O lecţie junimistă uitată”

Aureliu Goci „Discursul critic, societatea textului şi civilizaţia comentariului. Dominanta maioresciană şi exerciţiul exegetic”

Daniel Cristea-Enache „De la Titu Maiorescu la Nicolae Manolescu: autonomia esteticului”

Angelo Mitchievici „Maiorescu şi anti-Maiorescu: radiografia unei confruntări”

Dan Gulea „Critica (neo)modernistă şi critica postmodernă”

Ana Dobre  „Maiorescianism şi postmaiorescianism”

Nicolae Georgescu „Critica maioresciană, de la cuvânt la idee”

Răzvan Voncu  „Un hedonist olimpian: Titu Maiorescu”

Maria-Ana Tupan „Maiorescu şi proiectul european”

Lucian Chişu „Titu Maiorescu şi decalo(a)g(ele) criticii literare (de ieri şi de astăzi)”

Vasile Spiridon „Autonomia esteticului – fantoma «la operă» a criticii proletcultiste”

Crina Zărnescu „«Despărţirea» de Maiorescu”

Ion Bogdan Lefter  „Maiorescu în faţa textelor, în contexte”

Radu Voinescu „Ce este maiorescianismul?”

Au prezentat scurte intervenţii: Niculae Constantinescu, Gabriel Dimisianu, Nicolae Scurtu

Au mai fost prezenţi: Nicolae Bârna, Mircea Coloşenco, George Sanda, Christian Crăciun, Ion Lazu, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Oana Enăchescu, Emil Lungeanu, Emil Mladin, George Neagoe şi alţii. 

 

 

Ediţia a VI-a

2 aprilie 2016

Clubul Calderon, al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti

Tema: Genurile minore

Moderator: Radu Voinescu, preşedintele Filialei

Comunicări:

Bogdan Hrib – „Cui îi este frică de mystery & thriller? Percepţii, observaţii, tendinţe în ficţiunea de gen”

Radu Voinescu – „Pentru o nouă teorie a genurilor”

Dan Doboş – „Ficţiunea de gen. Câteva definiţii”

Cătălin Badea Gheracostea – „Cheia SF în «Solenoid», de Mircea Cărtărescu. Exemplu de hibridare generică”

Mircea Opriţă – „Ex-centricitatea literaturii de anticipaţie”

Horia Gârbea – „Literatura pentru copii, azi, în România”

Lică Pavel  – „Cenuşăreasa literaturii şi cenuşarii ei”

Adrian G. Romila – „Genul minor al aventurii – el însuşi aventură”

Ana Dobre – „Implicaţiile majore ale «genurilor minore»”

Mihaela Irimia – Genul „bastard” numit „roman”

Felix Nicolau – „Structuri preliminare în literatura poliţistă – competiţia franco-britanică”

Crina Zărnescu – „Lectura în Do minor”

Maria-Ana Tupan – „Emanciparea ramurii junioare: povestirea fantastică de la senzaţionalul gotic la filosofie”

Vasile Spiridon – „O plimbare cu cei trei muschetari. De la Istorie la istorii”

Angelo Mitchievici –  „Romanul educaţiei revoluţionare pentru tineret: aventură şi ideologie” 

Ion Bogdan Lefter – „Patru dezechilibre: istoria literaturii române cu «consum» limitat”

 Printre cei prezenţi s-au aflat: Mircea Martin, Mircea Anghelescu, Gabriel Dimisianu, N. Constantinescu, Lucian Chişu, Nicolae Bârna, Petre Răileanu, Lucia Verona, Emil Mladin, Alexandru Mica, Emil Lungeanu, Michael Hăulică, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Dan Gulea, Leonard Oprea

 

Ediţia a V-a 

28 martie 2015

     „Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe”

Moderatori: prof. dr. Mircea Martin, critic şi teoretician literar, membru corespondent al Academiei Române

                     Radu Voinescu, preşedintele Filialei. 

Comunicări:

Isabela Stoian (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):

„Validitatea traducerii – între utopie şi posibilităţi infinite”

Maria-Lucia Goiană (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):

    „Epistula ad Pammachium – De optimo genere interpretandi. Despre traducere şi  exegeză într-o epistolă a Sfântului Ieronim"

Mihai Grigoraş (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):

                                „«Traducerea intraductibilului» în viziunea lui Paul Ricoeur”

Cristina-Alexandra Drăgoi (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):

                „Particularităţi ale traducerii literare – traductibil versus intraductibil” 

Anca Milu-Vaidesegan (traducător, doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Limbi şi Identităţi Culturale, Universitatea Bucureşti):

 „Traducere, interpretare şi recreare”

Crina Zărnescu (conf. dr., Facultatea de Litere a Universităţii Piteşti):

„Identitate şi alteritate în traducere"

Lidia Vianu (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului Pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan)

 „Criticul şi/sau Traducătorul?”

Violeta Baroană, (absolventă a Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti)

„Traducerea ca unealtă la James Joyce”

Aureliana Grama (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):

                          „Traducerea literară - modalitate de comunicare interculturală" 

Marina Vazaca (traducător, redactor – Muzeul Naţional de Artă al României):

„Traducerea ca exerciţiu de stil: Les divers essais sur Leonard de Vinci, de Paul Valéry, în traducerea lui Şerban Foarţă”

Radu Voinescu (scriitor, critic şi teoretician literar, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR):

 „Constrângere şi creativitate în traducerea textelor literare”

George Volceanov (traducător, profesor asociat la Facultatea de Litere,

Departamentul de Filologie – Limbi Germanice, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti):

 „Cum traducem Shakespeare azi şi de ce-l traducem aşa cum îl traducem”

Bogdan Ghiu (scriitor, traducător):

„Totul trebuie tradus! Noul specific al traducerii”

Mădălina Nicolaescu (prof. dr., Departamentul de Engleză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti):

„Dileme în critica traducerilor recente din Shakespeare"

Vasile Spiridon (critic literar, prof.  dr., Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău):

  „O răstălmăcire în limba română: romanul Calpuzanii, de Silviu Angelescu”

Mihaela Irimia (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi şi Literaturii Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale): 

„Traducerea culturală şi «les idées reçues»”

Antoaneta Olteanu (traducător, critic literar, antropolog, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii bucureşti, Departamentul Filologie Rusă şi Slavă):

„Probleme ale traducerilor din limba rusă” 

La final, participanţii au adoptat un "Apel" adresat factorilor implicaţi în formarea traducătorilor, în administrarea culturii scrise, editorilor şi revistelor de cultură:

                                                                 

APEL

Participanţii la Colocviul Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica de carte străină următoarele:

– După exemplul culturilor mari, care dispun de un important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii guvernamentali.

– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în tradiţia lor un asemenea interes. 

– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii Scriitorilor.

– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din publicaţiile on-line să fie menţionat întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.

– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin introducerea unui număr semnificativ de neologisme.

– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora actuală.

Semnează: Ana-Maria Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş, Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu, Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George Volceanov, Crina Zărnescu

                                                              EDIŢIA a IV-a

Colocviul Filialei bucureşti – critică, eseistică şi istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România

Tema: „Gustul criticii – gustul publicului”

Data: 26 aprilie 2014

Organizatori: RADU VOINESCU (preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR) şi HORIA GÂRBEA (preşedintele Filialei Bucureşti – Dramaturgie a USR)

Loc: Club Calderon (Primăria Sectorului 2, Bucureşti)

COMUNICĂRI:

Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România

Radu Voinescu – „Critica ştiinţifică şi lectura hedonistă”

Ion Simut –  „Piaţa ca dictatură. Reacţiile literaturii”

Florin Mihăilescu – „Estetica, dincoace şi dincolo de gust”

Vasile Spiridon – „Critica prostului gust”

Horia Gârbea – „Mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm. Teatru și gastronomie”

Viorica Răduţă – „Înstrăinarea gustului în critica actuală”

Adrian G. Romila – „Între două gusturi sau câteva chestiuni privind canonul literaturii în şcoală”

Adrian Lesenciuc – „Poezia lui Ion Barbu şi gustul criticii. Interpretări moderne, postmoderne, transmoderne”

Florin  Dochia – „Criticul şi publicul său: divergenţe, convergenţe, compromisuri”

Ana Dobre – „Gustul critic, gustul public – neconcordanţe şi echivalenţe”

Dan Cristea – „Gustul – între concepţii filosofice şi realitatea receptării”

Adriana Iliescu  „Între Scylla criticilor şi Charybda cititorilor”

Gelu Negrea – „De gustibus disputandum”

Felix Nicolau – „Dacă Napoleon ar fi fost cronicar literar?”

Răzvan Voncu – „Gustul public în căutarea gustului”

Lucian Chişu – „De gustibus”

Virgil Diaconu – „Cel mai mare poet în viaţă”

Angelo Mitchievici – „Critica gurmandă sau cu critica la masă”

Ion Bogdan Lefter – „De gustibus: coincidenţe, complementarităţi, contraste”

Moderator : Dan Cristea, redactor-şef al revistei „Luceafărul de dimineaţă”

 

                                                                  EDIŢIA a III-a

Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti

Tema: „Critica tânără – o nouă critică?”

Data: 24 aprilie 2013

Organizatori: RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)

Loc: Institutul Cultural Român

COMUNICĂRI:

Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din româna

Radu Voinescu – „Tânăra critică – o nouă critică?”

Adrian Lesenciuc – „Dincolo de postmodernitate. Critica in orizontul noii   paradigme”

Florin Mihăilescu – „Pentru o altă orientare a criticii tinere”

Ana Dobre – „Singurătatea şi solidaritatea criticului”

Bogdan Creţu – „Noua critică şi noile coduri de lectură”

Emanuela Ilie – „Abdicarea sau adaptarea criticului?”

Daniel Cristea-Enache  – „O nouă epocă literară: epoca post-revoluţionară"

Paul Aretzu – „Vârstele criticii”

Bianca Burţa-Cernat – „O nouă generaţie de critici. Provocări şi promisiuni”

Lucian Chişu – „Cât de tânără poate fi... tânăra critică? Şi cât de nouă?”

Paul Cernat – „Noua critică şi istorie literară. Un profil fizionomic”

Vasile Spiridon – „Critica tânără după 1990 – între etic şi estetic”

Ion Bogdan Lefter – „Poate fi cu adevărat rescris canonul  ultimelor decenii în literatura română?”

Moderator : Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB

 

                                                                     EDIŢIA a II-a

Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti

Tema: „1989-2011 – Mutaţii ale valorilor estetice”

Data: 30 martie 2012

Organizatori: RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)

Loc: Clubul Calderon (Primăria Sectorului 2, Bucureşti)

COMUNICĂRI:

Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România

Răzvan Voncu – „Mutaţia valorilor estetice sau schimbarea codurilor de lectură?”

Irina Petraş – „Poezia şi ondulaţiunea universală”

Ana Dobre – „Radiografii subiective (Mutaţii ale esteticului 1989-2011)”

Paul Aretzu – „Literatura, între imanenţă şi iminenţă”

Florin Mihăilescu – „Critica şi ştiinţele umane”

Lucian Chişu – „Valorile estetice versus valorile de piaţă (Dispariţia valorilor estetice în beneficiul valorilor de piaţă)”

Eugen Simion – „Naţional şi universal în receptarea estetică de azi”

Vasile Spiridon – „Alibiurile prezentului”

Alex Goldiş – „Critica tânără şi posibilităţile revizuirilor canonice”

Radu Voinescu – „Edituri, autori, cititori – producţia de carte ca simptom al mutaţiilor de gust”

Paul Cernat – „Revizionisme vechi si noi”

Daniel Cristea-Enache – „Proza tânără în anii '90 şi 2000: vectorul de afirmare”

Dan Cristea – „Timp şi valoare”

Moderator: Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB

                                                                        EDIŢIA I

Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti

Tema: „Strălucirea şi suferinţele criticii de întâmpinare”

Data: 30 martie 2011

Organizatori: RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)

Loc: Primăria Sectorului 2, Bucureşti

COMUNICĂRI:

Florin Mihăilescu „Cele trei stadii ale criticii"

Cornel Ungureanu „Critica de întâmpinare în anii '50 în provincie. Personalităţi şi      polemici"

Ana Dobre „Critica de întâmpinare – deziderat, realitate, ideal”

Horia Gârbea „Critica de întâmpinare - dreptul şi datoria de a greşi!”

Irina Petraş „Divagări (in)utile despre întâmpinarea criticii”

Viorica Răduţă „Critica de întâmpinare, între patimi(re) şi autism”

Gelu Negrea „Critica literara ca alibi”

Radu Voinescu „Cum citeşte un critic literar?”

Felix Nicolau „În contra encomionului şi a desfiinţării”

Răzvan Voncu „Critica de întâmpinare sau eclectismul programatic”

Vasile Spiridon „Cronica literară în depresiunea autorităţii”

Paul Cernat „De ce scriu (şi) cronică de întâmpinare”

Daniel Cristea-Enache „Cronica literară: prejudecăţi şi referinţe"

Tudorel Urian „Călăuzele lumii literare”

Dan C. Mihăilescu „Bolile cronicii de întâmpinare”

Moderator : Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB