10.04. Mirela Roznoveanu
12.04.1940 Mircea Martin
12.04.1929 Mircea Handoca
13.04.1951 Petre Răileanu
17.04.1940 Ionel Oprişan
19.04. Maria-Ana Tupan
23.04.1951 Paul Dugneanu
30.04.1955 Radu Călin Cristea
vineri, 10 aprilie 2015
marți, 7 aprilie 2015
ANUNŢ PROGRAM SEDIU FILIALELE DIN BUCUREŞTI ALE USR
În zilele de 9,10, 13 şi 14 aprilie 2015, la sediul Filalelor din Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor (Str. Nicolae Golescu, nr. 15) nu se lucrează cu publicul.
joi, 2 aprilie 2015
marți, 31 martie 2015
APELUL participanţilor la Colocviul de Critică 2015 pe tema traducerilor literare
APEL
Participanţii la Colocviul
Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii
Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi,
limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi
persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica
de carte străină următoarele:
– După exemplul culturilor mari, care dispun de un
important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi
în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes
pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii
guvernamentali.
– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine
privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi
necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ
superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip
de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa
formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi
exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în
tradiţia lor un asemenea interes.
– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o
adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit
un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este
recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii
Scriitorilor.
– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul
cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din
publicaţiile on-line să fie menţionat
întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă
se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel
puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi
arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor
artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin
introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii
le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică
traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata
traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru
a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora
actuală.
Semnează: Ana-Maria
Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu
Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana
Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu
Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş,
Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu,
Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra
Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George
Volceanov, Crina Zărnescu
duminică, 29 martie 2015
Eveniment! Colocviul de Critică 2015
Sâmbătă, 28 martie 2015, a avut loc, la Clubul Jean-Louis Calderon, sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti,
Colocviului anual al Filialei Bucureşti –
Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţia a V-a, cu tema:
„Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe”
Au rostit alocuţiuni de
deschidere:
–
Elena Scurtu, director
al Centrului Calderon, reprezentant al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti
–
Radu Voinescu – Preşedintele Filialei
Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR
Isabela
Stoian (masterand
la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia
Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Validitatea
traducerii – între utopie şi posibilităţi infinite”
Maria-Lucia
Goiană (masterand
la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia
Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Epistula ad Pammachium De optimo genere
interpretandi. Despre traducere şi
exegeză
într-o epistolă a Sfântului Ieronim"
Mihai
Grigoraş (masterand la Universitatea
Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul
de Traductologie Latino-Romanică):
„«Traducerea
intraductibilului» în viziunea lui Paul Ricoeur”
Cristina-Alexandra
Drăgoi (masterand
în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC),
Universitatea Bucureşti):
„Particularităţi ale
traducerii literare – traductibil versus
intraductibil”
Anca
Milu-Vaidesegan (traducător,
doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Limbi şi Identităţi Culturale,
Universitatea Bucureşti):
„Traducere, interpretare şi recreare”
Crina
Zărnescu (conf.
dr., Facultatea de Litere a Universităţii Piteşti):
„Identitate
şi alteritate în traducere"
Lidia
Vianu (critic
literar, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti, director
al Centrului Pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan)
„Criticul şi/sau Traducătorul?”
Violeta
Baroană (absolventă a Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC),
Universitatea Bucureşti)
„Traducerea
ca unealtă la James Joyce”
Aureliana Grama (masterand
în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC),
Universitatea Bucureşti):
„Traducerea literară - modalitate de comunicare interculturală"
Marina
Vazaca (traducător,
redactor – Muzeul Naţional de Artă al României):
„Traducerea
ca exerciţiu de stil: Les divers essais
sur Leonard de Vinci, de Paul Valéry, în traducerea lui Şerban Foarţă”
Radu
Voinescu (scriitor,
critic şi teoretician literar, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică,
Eseistică şi Istorie Literară a USR):
„Constrângere şi creativitate în traducerea
textelor literare”
George
Volceanov (traducător,
profesor asociat la Facultatea de Litere,
Departamentul
de Filologie – Limbi Germanice, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti):
„Cum traducem Shakespeare azi şi de ce-l
traducem aşa cum îl traducem”
Bogdan
Ghiu (scriitor,
traducător):
„Totul
trebuie tradus! Noul specific al traducerii”
Mădălina
Nicolaescu (prof.
dr., Departamentul de Engleză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a
Universităţii Bucureşti):
„Dileme
în critica traducerilor recente din Shakespeare"
Vasile
Spiridon (critic
literar, prof. dr., Facultatea de Literea a Universităţii
„Vasile Alecsandri”, Bacău):
„O răstălmăcire în limba română: romanul Calpuzanii, de Silviu Angelescu”
Mihaela
Irimia (critic literar, prof.
dr., Facultatea de Limbi şi Literaturii Străine a Universităţii Bucureşti,
director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale):
„Traducerea
culturală şi «les idées reçues»”
Antoaneta
Olteanu (traducător,
critic literar, antropolog, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a
Universităţii bucureşti, Departamentul Filologie Rusă şi Slavă):
„Probleme
ale traducerilor din limba rusă”
Manifestarea
a fost moderată de prof. dr. Mircea
Martin, critic şi teoretician literar, membru corespondent al Academiei Române, şi de Radu Voinescu, preşedintele Filialei.
joi, 19 martie 2015
In memoriam Andrei Brezianu
S-a stins din viaţă, în ziua de 19 martie
2015, eseistul, prozatorul şi traducătorul Andrei
Brezianu. Născut la 14 noiembrie 1934, la Bucureşti, a urmat Liceul Francez
(1945-1948) şi Liceul „I.L. Caragiale” (1948-1952). După un an petrecut ca
muncitor pe şantiere de construcţii, a frecventat, din 1953, timp de un an,
cursuri de filologie clasică la Universitatea din Bucureşti. În 1954 s-a
înscris la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Alba-Iulia, obţinând
licenţa la Iaşi, în 1959. Între 1960 şi 1964 a lucrat ca muncitor. Din 1964
până în 1969 a urmat cursurile Institutului de Limbi şi Literaturi Străine al
Universităţii din Bucureşti. Din 1970 a lucrat la revista „Secolul 20” până în
1985, când a devenit fellow commoner
la Christ’s College, Cambridge, Marea Britanie, pentru ca în anul următor să
emigreze în SUA, unde a devenit redactor şi mai apoi şef al secţiei române la
postul de radio „Vocea Americii”. În perioada 1990-1991 a fost lector asociat
de literatură comparată la Catholic University of America (Washington, D.C.).
A debutat în 1967, în revista „Tribuna”, cu un
grupaj de traduceri din Wallace Stevens. Pe lângă revista „Secolul 20” a mai publicat
în „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”,
„Revue des études sud-est européennes”,
„Agora”, „Meridian”. Volume: Odiseu în Atlantic, eseuri (1977;
Premiul Uniunii Scriitorilor), Ieşirea la
ţărmuri, roman (1978), Castelul
romanului. Etymologicum parvum, roman (1981), Translaţii, (1982). Traduceri:
Povestea unui poloboc, satire şi alte
pamflete (1971) şi Jurnal pentru
Stella (1973), de Jonathan Swift, Poveste
de iubire, de Erich Segal (1972), Brâncuşi,
de Sidney Geist (1973), Imitaţiunea lui
Christos, de Thomas a Kempis (1992), precum şi alte lucrări în colaborare.
Prin dispariţia lui Andrei Brezianu literatura
română suferă o dureroasă pierdere.
Filiala Bucureşti –
Critică, Eseistică şi Istorie Literară
Anunţ umanitar
Confratele nostru, conf. univ. Adrian Niţă, trece printr-o situaţie deosebit de grea.
Atât cât se poate, e bine să încercăm să îi acordăm înţelegerea şi ajutorul.
Mai multe date se pot afla AICI.
Atât cât se poate, e bine să încercăm să îi acordăm înţelegerea şi ajutorul.
Mai multe date se pot afla AICI.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


