Cărțile colegilor noștri

 

Marin Iancu, Radiografii critice, Editgraph, Buzău, 2023

Marin Iancu, Exerciții de lectură. Poezie și proză, Editgraph, Buzău, 2023

In memoriam Niculae Gheran

S-a  stins din viață, în ziua de 4 aprilie, criticul, istoricul literar, publicistul, editorul, memorialistul Niculae Gheran.

S-a născut la 14 octombrie 1929, în Bucureşti. A urmat cursurile liceale la „Cantemir Vodă” şi la „Constantin Brâncoveanu”. După absolvirea unei școli de poligrafie, a intrat la Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii din Bucureşti, pe care, spitalizat fiind pentru o perioadă îndelungată din cauza unei afecțiuni pulmonare a terminat-o abia în 1960.

A lucrat, între 1950 și 1994, în domeniul cărții și tipăriturilor: la Direcţia Generală a Editurilor, la Centrala Cărţii, la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă A fost redactor-șef la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică și, după separarea instituției, la Editura Ştiinţifică. După pensionare, în 1994, a mai fost director artistic la editurile Venus şi Eden, dar și director la Editura Institutului Cultural Român, până în 2004, apoi muzeograf la Muzeul Județean Bistriţa-Năsăud, unde și-a definitivat ediţia critică Rebreanu. 

A debutat ca publicist în „Contemporanul“, în noiembrie 1953, debutul literar având loc în „Tânărul scriitor“, în septembrie 1955, cu schiţa satirică „Atenţie la conturarea personajelor“. D-a lungul vieții a colaborat la numeroase publicații, dintre care sunt de amintit: „Viaţa Românească“, „Gazeta literară“, „România literară“, „Cronica“, „Tribuna“, „Steaua“, „Ramuri“, „Argeş“, „Luceafărul“, „Analele Academiei Române“, „Mişcarea literară“, „Observator cultural”, „Adevărul literar şi artistic“, „Cultura“, „Pro Saeculum” ș.a.

Dintre volumele purtându-i semnătura se rețin: Gh. Brăescu (1963), Rebreanu – Caiete, studii şi documente prezentate de... (1974), Rebreanu la lumina lămpii (în colaborare cu Puia Rebreanu,1981), Tânărul Rebreanu (1986), Rebreanu – Amiaza unei vieţi (1989), Sertar. Evocări şi documente (2004), Cu Liviu Rebreanu şi nu numai (2007), Liviu Rebreanu prin el însuşi (în colaborare cu Andrei Moldovan, 2008), Arta de a fi păgubaş (memorialistică, vol. 1, Târgul Moşilor – 2008; vol. 2, Oameni şi javre – 2010; vol. 3, Îndărătul cortinei – 2012, vol. 4, Bordel nou cu şteoarfe vechi – 2014); Rebreniana (2 vol., 2017), Ex-temporale (publicistică, 2018).

A fost implicat în realizarea nor ediții din Gh. Brăescu, Liviu Rebreanu,  Nicolae Iorga ş.a.

Ceea ce constituie contribuția sa fundamentală la editologia și istoriografia noastră literară este ediția critică integrală, în 23 de volume, apărute între 1968 și 2005, a operei lui Liviu Rebreanu, serie integrală (primele trei volume realizate în colaborare cu Nicolae Liu), în 1968, ultimul în 2005), la care a adăugat două volume de corespondență, Rebreanu: Intime (2013) şi Scrisori către Rebreanu (vol. I – 2014).

Pentru activitatea sa, a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1980, Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române pe anii 1981 şi 2005, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pe anul 2000, Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu“ al Academiei Române pe anul 2000, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2008, Marele Premiu FestLit – Cluj pe anul 2017 și cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pe anul 2017.

Plin plecarea dintre noi a lui Niculae Gheran, istoriografia literară și publicistica noastră suferă o dureroasă pierdere.

Cărțile colegilor noștri

 

Aureliu Goci, Poezia românească de la Nichita Stănescu până în zilele noastre, 

Rditura Betta, București, 2022

Aniversări în aprilie Filiala de Critică

03.04.1952  Andrei Cornea                
08.04.1952  Gabriel Andreescu            
10.04          Mirela Roznoveanu            
12.04.1940  Mircea Martin                
13.04.1951  Petre Răileanu               
17.04.1940  Ionel Oprişan                
19.04          Maria-Ana Tupan          
23.04.1951  Paul Dugneanu                
23,04.1948  Gheorghe Lăzărescu

Noul Comitet de Conducere al Filialei de Critică

În urma desfășurarii Adunarii Gnerale din data de 29 martie, a fost ales următorul Comitet de Conducere al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România:
Presedinte: Radu Voinescu
Membri:
             Ioan Adam,
             Dan Cristea,
             Nicolae Mecu,
             Mihai Zamfir.
Presedintele Uniunii va fi cunoscut la data de 5 aprilie, conform programului alegerilor.

In memoriam A.Gh. Olteanu

   S-a stins din viață, în data de 22 martie, folcloristul, criticul literar, autorul de manuale A.Gh. Olteanu.

   S-a născut la 9 iunie 1939 în comuna Mireş, judeţul Prahova. A fost absolvent al Facultății de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care a urmat-o între anii 1961-1966. În 1977 a dobândit titlul de doctor al Universității din București, cu o teză despre retorica liricii orale românești, sub îndrumarea profesorului Mihai Pop. 

   Între anii 1966 și 1969 a fost preparator şi apoi asistent la catedra de folclor a Facultății de Filologie, transferându-se, în 1969, ca profesor la Liceul Colegiul Național „Cantemir-Vodă” unde a funcționat până în 2004, la pensionare, conducând instituția în calitate de director între anii 1998-2002. A fost, de asemenea, o vreme, inspector şcolar de specialitate la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.  

 A debutat ]n 1968, în revista „Folclor literar”, care apărea la Timişoara. De-a lungul anilor, a colaborat la „Limbă şi literatură”, „Limbă şi literatură română”, „România literară”, „Cultura”, „Cahiers roumaines d’etudes literaires”, Radiodifuziunea Română, „Pro Saeculum” (Focşani), „Litere” (Târgovişte), „Proverbium Dacoromania” (Drobeta Turnu-Severin), „Vatra Veche” (Târgu Mureş), „Gând românesc” (Alba-Iulia) și altele.

Dintre cărțile publicate, sunt de amintit: Structurile retorice ale liricii orale româneşti; Folclor şi literatură cultă; Reflexe folclorice în literatura cultă; Perenitatea textului literar; Şcoala şi literatura; Din păţaniile unui profesor; 66 de poeme interpretate; Glose pe marginea cărţilor - 3 volume.A realizat antologii și ediții din Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu, de asemenea, de basme populare românești (alături de Iordan Datcu și N. Constantinescu).

 A fost co-autor al mai multor manuale de limba și literatura română.

Pentru activitatea sa a fost răsplătit, în 2009, cu Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Prin dispariția lui A.Gh. Olteanu, istoriografia noastră literară, didactica limbii române suferă o dureroasă pierdere.

Alegeri 2023 - Programe de candidatură

    Programele de candidatură pentru funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din România pentru mandatul 2023-2028 pot fi citite la secțiunea „Alegeri 2023”.

De asemenea, pentru funcția de președinte al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară