Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca                  
03.06.1938  Mircea Coloşenco             
04.06.1948  Paul Drogeanu                
04.06.1939  Constantin Trandafir         
05.06.1948  Aureliu Goci                 
08.06.1937  Gelu Ionescu                 
09.06          Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933  Iordan Datcu                 
15.06          Domnița Ștefănescu           
20.06.1942  Geo Vasile                   
22.06.1965  Vlad Alexandrescu            
23.06          Viola Vancea          
30.06.1945  Dorin Tudoran

In memoriam Ion Nistor

S-a stins din viață, în ziua de 28 mai, editorul și istoricul literar Ion Nistor.

S-a născut la 1 octombrie 1937 în satul Panduri, comuna Frumușica (actualmente, Acsintele), județul Ialomița.

A fost absolvent al Facultății de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1964). Încă din timpul studenției, mai exact, din 1959, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă şi la Editura pentru Literatură. Din1969 și până la pensionare, în 2008, a fost redactor, apoi şef de redacţie şi, în cele din urmă, redactor-şef la Editura Albatros, unde a fost angajat în coordonarea cunoscutelor colecții „Lyceum”, „Texte comentate”, „Sinteze”, „Monografii”, „Jurnale”.

După 1989 a fost consilier literar la mai multe edituri, ocazie cu care a inițiat, la Editura Romhelion, colecţiile „Clasici români”, „Justiţiarul”, „Tandreţe” și „Poveştile copilăriei”.

De-a lungul anilor, a publicat eseuri, articole, cronici literare în  „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Iașiul literar”, „Viaţa Buzăului”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta literară”, „Expres magazin”, „Universul Bucureștilor”, „Adevărul literar și artistic”, „România literară”, „Sud”, „Dorul” (Danemarca) și altele.

Este autorul următoarelor volume: Consemnări în labirint. Studii, articole, evocǎri (2009), Martinicǎ la bunici, poezii pentru copii (1995), Martinică face sport poezii pentru copii (1995).

A realizat câteva antologii, din care pot fi amintite: Mihai Beniuc – Poezii (1973); *** Dramaturgia istoricǎ româneascǎ, 2 volume (1981); Lucian Blaga – Poezii (1982); *** Dramaturgia istoricǎ românǎ contemporanǎ (1988), Vasile Alecsandri – Poezii. Despot Vodǎ (1995); Tudor Vianu – Scriitori clasici români (1998);  *** Fabule alese (2005) și, de asemenea, a îngrijit numeroase ediții, printre care: Gib I. Mihǎescu – La „Grandiflora”. Noaptea focurilor, nuvele, 2 volume (1967), Visul (1991); Damian Stǎnoiu – Alegere de starețǎ. Ucenicii Sfântului Antonie, romane (1970), Nuvele și romane, 2 volume (1974; 1987), O noapte cu ghinion (1993), Ucenicii sfântului Antonie, roman (2007); Mihai Tican-Rumano – Peste mǎri și țǎri (1973); Al. Davila – Vlaicu Vodǎ (1988); George Acsinteanu – Piatra neagrǎ. Convoiul flǎmânzilor, romane (1990); Ionel Teodoreanu – Arca lui Noe, roman (1991); George Bacovia – Plumb, versuri şi proză (1998); I.L. Caragiale – Momente și schițe (2000); Petre Pandrea – Memoriile mandarinului valah (2000); Ion Pillat și Perpessicius – Antologia poeților de azi, I-II (2000); B.P. Hasdeu – Rǎzvan și Vidra (2001); George Coșbuc – Poezii (2001), Lucia Demetrius – Memorii (2005). 

Prin plecarea dintre noi a lui Ion Nistor, istoriografia și critica noastră literară suferă o grea pierdere.

 

Cărțile colegilor noștri

 

 

Liliana Corobca - Maestrul și Makarenko, roman, 

Editura Ratio et Revelatio, București, 2023

 Iordan Datcu - Ovidiu Bârlea, etnolog și prozator, 

RCR Editorial, București, 2023

 Petre Florea - Revista Egalitatea. 1890-1914, 

Editura Detectiv Literar, București, 2022

In memoriam Ileana Corbea

A încetat din viață, în ziua de 9 mai, istoricul literar și jurnalistul Ileana Corbea Florescu.

S-a născut la 1 februarie 1942, la București. A absolvit cursurile Facultății de Litere a Universității din București, devenind apoi jurnalist al Radioului, după 1990 fiind realizator la Radio România Cultural, cu activitate axată pe abordarea unor teme și subiecte de istorie literară prin evocări, interviuri, dezbateri.

A participat, alături de soțul său, criticul și istoricul literar Nicolae Florescu, la reînființarea, în 1990, a revistei lui G. Călinescu „Jurnalul literar” și a Editurii cu același nume. După dispariția, în noiembrie 2013, a lui Nicolae Florescu, a continuat, pe propria cheltuială, să editeze revista, dedicată în principal valorificării exilului literar românesc, dar și a moștenirii literare din țară. S-a ocupat, de asemenea, de publicarea studiilor și lucrărilor rămase în manuscris de la soțul său, precum și de îngrijirea volumului postum al acestuia: ...în numele celor proscriși (2021).

Împreună cu Nicolae Florescu a semnat seria de trei volume Biografii posibile (1973,1976,1984) și Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice şi memorialistice ale literaturii exilului (2002).

A publicat și în nume propriu: volumul Convorbiri peste timp (2003).

Rămâne impresionant devotamentul cu care s-a dedicat slujirii memoriei exilului nostru literar, menținerii în atenția publicului radio, a criticilor, istoricilor literari,și cititorilor interesați a contribuțiilor și corespondenței semnificative a celor care au fost nevoiți să trăiască după 1945 departe de granițele țării pe care au iubit-o, eforturile susținute și eficiente de readucere în spațiul nostru cultural a unor repere ale spiritualității noastre, întreagă această activitate meritând stima și aprecierea breslei și a publicului larg.

Dispariția Ilenei Corbea Florescu reprezintă o pierdere dureroasă pentru istoriografia noastră literară.

Aniversări în mai Filiala de Critică

02.05.1953  Gabriel Rusu                 
06.05.1938  Mihail Mihailide             
13.05.1937  George Sanda                 
17.05.1945  Nicolae Mecu                 

Cărțile colegilor noștri

 

Marin Iancu, Radiografii critice, Editgraph, Buzău, 2023

Marin Iancu, Exerciții de lectură. Poezie și proză, Editgraph, Buzău, 2023

In memoriam Niculae Gheran

S-a  stins din viață, în ziua de 4 aprilie, criticul, istoricul literar, publicistul, editorul, memorialistul Niculae Gheran.

S-a născut la 14 octombrie 1929, în Bucureşti. A urmat cursurile liceale la „Cantemir Vodă” şi la „Constantin Brâncoveanu”. După absolvirea unei școli de poligrafie, a intrat la Facultatea de Filologie şi Istorie a Universităţii din Bucureşti, pe care, spitalizat fiind pentru o perioadă îndelungată din cauza unei afecțiuni pulmonare a terminat-o abia în 1960.

A lucrat, între 1950 și 1994, în domeniul cărții și tipăriturilor: la Direcţia Generală a Editurilor, la Centrala Cărţii, la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă A fost redactor-șef la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică și, după separarea instituției, la Editura Ştiinţifică. După pensionare, în 1994, a mai fost director artistic la editurile Venus şi Eden, dar și director la Editura Institutului Cultural Român, până în 2004, apoi muzeograf la Muzeul Județean Bistriţa-Năsăud, unde și-a definitivat ediţia critică Rebreanu. 

A debutat ca publicist în „Contemporanul“, în noiembrie 1953, debutul literar având loc în „Tânărul scriitor“, în septembrie 1955, cu schiţa satirică „Atenţie la conturarea personajelor“. D-a lungul vieții a colaborat la numeroase publicații, dintre care sunt de amintit: „Viaţa Românească“, „Gazeta literară“, „România literară“, „Cronica“, „Tribuna“, „Steaua“, „Ramuri“, „Argeş“, „Luceafărul“, „Analele Academiei Române“, „Mişcarea literară“, „Observator cultural”, „Adevărul literar şi artistic“, „Cultura“, „Pro Saeculum” ș.a.

Dintre volumele purtându-i semnătura se rețin: Gh. Brăescu (1963), Rebreanu – Caiete, studii şi documente prezentate de... (1974), Rebreanu la lumina lămpii (în colaborare cu Puia Rebreanu,1981), Tânărul Rebreanu (1986), Rebreanu – Amiaza unei vieţi (1989), Sertar. Evocări şi documente (2004), Cu Liviu Rebreanu şi nu numai (2007), Liviu Rebreanu prin el însuşi (în colaborare cu Andrei Moldovan, 2008), Arta de a fi păgubaş (memorialistică, vol. 1, Târgul Moşilor – 2008; vol. 2, Oameni şi javre – 2010; vol. 3, Îndărătul cortinei – 2012, vol. 4, Bordel nou cu şteoarfe vechi – 2014); Rebreniana (2 vol., 2017), Ex-temporale (publicistică, 2018).

A fost implicat în realizarea nor ediții din Gh. Brăescu, Liviu Rebreanu,  Nicolae Iorga ş.a.

Ceea ce constituie contribuția sa fundamentală la editologia și istoriografia noastră literară este ediția critică integrală, în 23 de volume, apărute între 1968 și 2005, a operei lui Liviu Rebreanu, serie integrală (primele trei volume realizate în colaborare cu Nicolae Liu), în 1968, ultimul în 2005), la care a adăugat două volume de corespondență, Rebreanu: Intime (2013) şi Scrisori către Rebreanu (vol. I – 2014).

Pentru activitatea sa, a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1980, Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române pe anii 1981 şi 2005, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pe anul 2000, Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu“ al Academiei Române pe anul 2000, Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2008, Marele Premiu FestLit – Cluj pe anul 2017 și cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pe anul 2017.

Plin plecarea dintre noi a lui Niculae Gheran, istoriografia literară și publicistica noastră suferă o dureroasă pierdere.