Aniversări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953  Dan Oprescu                      
02.07          Isabela Vasiliu-Scraba  
08.07          Simona Sora             
17.07.1953  Marian Nencescu                 
29.07.1964  Adrian Niţă                     
30.07.1958  Dan Pavel

In memoriam Virginia Mușat

S-a stins din viață, în ziua de 7 iunie, Virginia Mușat, poetă, prozatoare, critic și istoric literar, jurnalist.

Virginia Mușat s-a născut la 17 martie 1948, la Craiova, unde a absolvit liceul „Nicolae Bălcescu” în 1965. A urmat, între anii 1965 și 1969, cursurile Facultății de Limba şi Literatura Romană, Secţia română-franceză, a Universităţii din Bucureşti, apoi ale Facultății de Drept a aceleiași Universităţii, între 1969 și 1973.

În 1978 a obținut diploma de doctor în științe filologice la Universitatea din Bucureşti, cu o lucrare intitulată „C. Stere – scriitorul”, realizată sub îndrumarea profesoarei Zoe Dumitrescu-Buşulenga.

Între 1973 și 1976 a fost procuror la Galaţi. Din 1976 și până la pensionare, în 2006, a predat limba şi literatura română şi limba franceză la diferite şcoli din București, printre care, Liceul de Muzică „Dinu Lipatti", Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, Liceul „Mircea Eliade” , „Colegiul Tehnic Energetic”. A fost asistent la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Dimitrîe Cantemir” din Bucureşti între anii 2009 și 2016.

A înființat și a condus ziarele „Robinson” (1990), „Valea Prahovei” (2000).

Încă din copilărie a publicat poezie, în revista „Luminiţa” şi în ziarul craiovean „Înainte”, adevăratul debut producându-se în 1972 în revista „Ramuri”, de-a lungul anilor semnând și în „Amfiteatru”, „Contemporanul”, „România literară” sau „Luceafărul”.

Dintre cărțile publicate pot fi amintite: Orion – constelaţia mea, versuri (1976), volum care a obținut premiul de debut în manuscris al Editurii Eminescu, C. Stere – scriitorul (1978), Mihail Sadoveanu – corespondent şi povestitor de război  (1978), Ars amandi, versuri (1980), Vasile Cârlova (1981), De faţă cu desăvârşirea, versuri (1983), Secretul femeii dispărute, roman (1996), Misterul din strada Paris, roman (1998), Judecata de apoi, roman (2000), Liberul Arbitru, versuri (2002), Arta iubirii, versuri (2004), Ultimele e-mailuri ale Elodiei sau Cronica unei dispariţii suspecte, versuri (2008), Dragostea perfectă, versuri (2008), Neuitata iubire, roman (2011), Suflete pereche, roman (2014), Masca mortuară, roman (2020).

S-a ocupat de îngrijirea ediției necenzurate a romanului lui Al. Piru, Cearta (1995), și a unei ediții din Istoria literaturii romane a acestuia (1997). 

Premiul de debut al Editurii Eminescu pentru manuscrisul volumului Orion – constelaţia mea (1976).

Prin dispariția Virginiei Mușat, literatura noastră suferă o dureroasă pierdere.

Cărțile colegilor noștri

 

 Dan C. Mihăilescu. Alte mijlociri. Arest livresc la domiciliu. cronici literare. 

Editura Humanitas, București, 2023

 

 

Liviu Franga,  Simfonia cetății. Note despre modelul peren și actualitatea Antichității, 

Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2023

 Andrei Pleșu, Capodopere în dialog, Editura Humanitas, București, 2023

 Andrei Pleșu, Ochiul și lucrurile, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2023

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca                  
03.06.1938  Mircea Coloşenco             
04.06.1948  Paul Drogeanu                
04.06.1939  Constantin Trandafir         
05.06.1948  Aureliu Goci                 
08.06.1937  Gelu Ionescu                 
09.06          Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933  Iordan Datcu                 
15.06          Domnița Ștefănescu           
20.06.1942  Geo Vasile                   
22.06.1965  Vlad Alexandrescu            
23.06          Viola Vancea          
30.06.1945  Dorin Tudoran

In memoriam Ion Nistor

S-a stins din viață, în ziua de 28 mai, editorul și istoricul literar Ion Nistor.

S-a născut la 1 octombrie 1937 în satul Panduri, comuna Frumușica (actualmente, Acsintele), județul Ialomița.

A fost absolvent al Facultății de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1964). Încă din timpul studenției, mai exact, din 1959, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă şi la Editura pentru Literatură. Din1969 și până la pensionare, în 2008, a fost redactor, apoi şef de redacţie şi, în cele din urmă, redactor-şef la Editura Albatros, unde a fost angajat în coordonarea cunoscutelor colecții „Lyceum”, „Texte comentate”, „Sinteze”, „Monografii”, „Jurnale”.

După 1989 a fost consilier literar la mai multe edituri, ocazie cu care a inițiat, la Editura Romhelion, colecţiile „Clasici români”, „Justiţiarul”, „Tandreţe” și „Poveştile copilăriei”.

De-a lungul anilor, a publicat eseuri, articole, cronici literare în  „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Iașiul literar”, „Viaţa Buzăului”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta literară”, „Expres magazin”, „Universul Bucureștilor”, „Adevărul literar și artistic”, „România literară”, „Sud”, „Dorul” (Danemarca) și altele.

Este autorul următoarelor volume: Consemnări în labirint. Studii, articole, evocǎri (2009), Martinicǎ la bunici, poezii pentru copii (1995), Martinică face sport poezii pentru copii (1995).

A realizat câteva antologii, din care pot fi amintite: Mihai Beniuc – Poezii (1973); *** Dramaturgia istoricǎ româneascǎ, 2 volume (1981); Lucian Blaga – Poezii (1982); *** Dramaturgia istoricǎ românǎ contemporanǎ (1988), Vasile Alecsandri – Poezii. Despot Vodǎ (1995); Tudor Vianu – Scriitori clasici români (1998);  *** Fabule alese (2005) și, de asemenea, a îngrijit numeroase ediții, printre care: Gib I. Mihǎescu – La „Grandiflora”. Noaptea focurilor, nuvele, 2 volume (1967), Visul (1991); Damian Stǎnoiu – Alegere de starețǎ. Ucenicii Sfântului Antonie, romane (1970), Nuvele și romane, 2 volume (1974; 1987), O noapte cu ghinion (1993), Ucenicii sfântului Antonie, roman (2007); Mihai Tican-Rumano – Peste mǎri și țǎri (1973); Al. Davila – Vlaicu Vodǎ (1988); George Acsinteanu – Piatra neagrǎ. Convoiul flǎmânzilor, romane (1990); Ionel Teodoreanu – Arca lui Noe, roman (1991); George Bacovia – Plumb, versuri şi proză (1998); I.L. Caragiale – Momente și schițe (2000); Petre Pandrea – Memoriile mandarinului valah (2000); Ion Pillat și Perpessicius – Antologia poeților de azi, I-II (2000); B.P. Hasdeu – Rǎzvan și Vidra (2001); George Coșbuc – Poezii (2001), Lucia Demetrius – Memorii (2005). 

Prin plecarea dintre noi a lui Ion Nistor, istoriografia și critica noastră literară suferă o grea pierdere.

 

Cărțile colegilor noștri

 

 

Liliana Corobca - Maestrul și Makarenko, roman, 

Editura Ratio et Revelatio, București, 2023

 Iordan Datcu - Ovidiu Bârlea, etnolog și prozator, 

RCR Editorial, București, 2023

 Petre Florea - Revista Egalitatea. 1890-1914, 

Editura Detectiv Literar, București, 2022

In memoriam Ileana Corbea

A încetat din viață, în ziua de 9 mai, istoricul literar și jurnalistul Ileana Corbea Florescu.

S-a născut la 1 februarie 1942, la București. A absolvit cursurile Facultății de Litere a Universității din București, devenind apoi jurnalist al Radioului, după 1990 fiind realizator la Radio România Cultural, cu activitate axată pe abordarea unor teme și subiecte de istorie literară prin evocări, interviuri, dezbateri.

A participat, alături de soțul său, criticul și istoricul literar Nicolae Florescu, la reînființarea, în 1990, a revistei lui G. Călinescu „Jurnalul literar” și a Editurii cu același nume. După dispariția, în noiembrie 2013, a lui Nicolae Florescu, a continuat, pe propria cheltuială, să editeze revista, dedicată în principal valorificării exilului literar românesc, dar și a moștenirii literare din țară. S-a ocupat, de asemenea, de publicarea studiilor și lucrărilor rămase în manuscris de la soțul său, precum și de îngrijirea volumului postum al acestuia: ...în numele celor proscriși (2021).

Împreună cu Nicolae Florescu a semnat seria de trei volume Biografii posibile (1973,1976,1984) și Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice şi memorialistice ale literaturii exilului (2002).

A publicat și în nume propriu: volumul Convorbiri peste timp (2003).

Rămâne impresionant devotamentul cu care s-a dedicat slujirii memoriei exilului nostru literar, menținerii în atenția publicului radio, a criticilor, istoricilor literari,și cititorilor interesați a contribuțiilor și corespondenței semnificative a celor care au fost nevoiți să trăiască după 1945 departe de granițele țării pe care au iubit-o, eforturile susținute și eficiente de readucere în spațiul nostru cultural a unor repere ale spiritualității noastre, întreagă această activitate meritând stima și aprecierea breslei și a publicului larg.

Dispariția Ilenei Corbea Florescu reprezintă o pierdere dureroasă pentru istoriografia noastră literară.