Program de lucru filiale 1-3 mai 2016

În perioada 28 aprilie-3 mai, la sediul filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România nu se lucrează.
Programul se reia în data de 4 mai 2016.

Colocviu 2016

Sâmbătă, 2 aprilie 2016, a avut loc, la Clubul Jean-Louis Calderon, sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti,

 Colocviului anual al Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, Ediţia a VI-a, cu tema:

„Genurile minore”

Au luat parte la manifestare critici literari, cadre universitare, oameni de cultură, scriitori şi jurnalişti. Printre cei prezenţi s-au numărat Mircea Martin, Mircea Anghelescu, Gabriel Dimisianu, N. Constantinescu, Lucian Chişu, Nicolae Bârna, Petre Răileanu, Lucia Verona, Ion Lazu, Passionaria Stoicescu, Emil Mladin, Alexandru Mica, Emil Lungeanu, Michael Hăulică, Georgeta Drăghici, Teodora Stanciu, Cristian Bleotu, Dan Gulea, Leonard Oprea.

Au rostit alocuţiuni de deschidere:

            – Elena Scurtu, director al Centrului Calderon, reprezentant al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti

            – Radu Voinescu – Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR.

S-au prezentat următoarele comunicări:

Bogdan Hrib – „Cui îi este frică de mystery & thriller? Percepţii, observaţii, tendinţe în ficţiunea de gen”

Radu Voinescu – „Pentru o nouă teorie a genurilor”

Dan Doboş – „Ficţiunea de gen. Câteva definiţii”

Cătălin Badea Gheracostea – „Cheia SF în «Solenoid», de Mircea Cărtărescu. Exemplu de hibridare generică”

Mircea Opriţă – „Ex-centricitatea literaturii de anticipaţie”

Horia Gârbea – „Literatura pentru copii, azi, în România”

Lică Pavel  – „Cenuşăreasa literaturii şi cenuşarii ei”

Adrian G. Romila – „Genul minor al aventurii – el însuşi aventură”

Ana Dobre – „Implicaţiile majore ale «genurilor minore»”

Mihaela Irimia – Genul „bastard” numit „roman”

Felix Nicolau – „Structuri preliminare în literatura poliţistă – competiţia franco-      britanică”

  

Crina Zărnescu – „Lectura în Do minor”

Maria-Ana Tupan – „Emanciparea ramurii junioare: povestirea fantastică de la senzaţionalul gotic la filosofie”

Vasile Spiridon – „O plimbare cu cei trei muschetari. De la Istorie la istorii”

Angelo Mitchievici –  „Romanul educaţiei revoluţionare pentru tineret: aventură şi ideologie”

Ion Bogdan Lefter – „Patru dezechilibre: istoria literaturii române cu «consum» limitat”

Moderatorul colocviului a fost Radu Voinescu.

Aniversări în aprilie Filiala de Critică

10.04.1947  Mirela Roznoveanu
12.04.1940  Mircea Martin
13.04.1951  Petre Răileanu
17.04.1940  Ionel Oprişan
19.04.1949      Maria-Ana Tupan
23.04.1951  Paul Dugneanu
30.04.1955  Radu Călin Cristea

Colocviu 2016

Uniunea Scriitorilor din România                                               Primăria Sectorului 2, Bucureşti

Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară         

COLOCVIU 2016

 Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România va desfăşura, în data de 2 aprilie 2016, la Clubul Calderon (Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, Bucureşti), Strada Jean Louis Calderon, nr. 39, între orele 10.00–15.30, a VI-a ediţie a Colocviului anual de critică. 

Tema:

„Genurile minore”.

 Parteneri media: „Luceafărul de dimineaţă”, „România literară”, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural.

 Proiectul este coordonat de Radu Voinescu (preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară).

 Ne face plăcere să-i invităm pe membrii Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară să ia parte la această manifestare.

 Vă rugăm să anunţaţi participarea dumneavoastră prin e-mail la adresa: radu_voinescu@yahoo.co.uk

                        Radu Voinescu

Argument

Cu toţii am trecut prin etapa cînd devoram cărţi de aventuri, literatură de anticipaţie, romane sentimentale, poliţiste şi aşa mai departe. Ivanhoe, Winnetou şi Old Shatterhand, D’Artagnan, Edmond Dantès, Lagardère, cei patru tanchişti şi cîinele lor şi cîte alte personaje ne-au fost prieteni imaginari. Am împrumutat grijile comandantului cetăţii de zăpadă, ne-am jucat în curtea depozitului de lemne împreună cu băieţii din strada Pál, ne-am chinuit să dezlegăm enigme cu Sherlock Holmes, Maigret, Sam Spade, Rouletabille. Arsène Lupin sau Hercule Poirot, ne-am duelat alături de Pardaillan sau am ţintit impecabil umăr la umăr cu căpitanul Casse-Cou, am auzit aievea foşnetul foii de hîrtie franjurate montate lîngă ventilatorul de pe nava spaţială din Solaris, am călătorit în spaţiul intergalactic pînă la Steaua Keţ, am parcurs mii de leghe sub mări, am dat ocol pămîntului căutîndu-l pe căpitanul Grant, am petrecut cinci săptămîni în balon, am rătăcit cu Huck Finn şi Tom Sawyer prin peştera lui Joe Indianul, ne-am întristat cînd copilăria la Medeleni a Olguţei, a Monicăi şi a lui Dănuţ a luat sfârşit, am umblat pe cărările munţilor cu Cireşarii, am navigat pînă la Punta Arenas, cu goeleta „Speranţa”. Şi cîte şi mai cîte!...

Trebuie să recunoaştem că avea, că are multă forţă empatică această literatură!

O parte, cel puţin, dintre poveştile care ne-au fermecat copilăria şi adolescenţa îi încîntă şi pe cititorii de azi. Au apărut şi alte personaje cu care să-şi împartă visurile, alături de care să-şi trăiască emoţiile. Harry Potter, de pildă, vedeta incontestabilă a ultimilor luştri, înflăcărează imaginaţia generaţiilor mai noi. Scriitorii – Patricia Highsmith, Danielle Steel, Dan Brown, John Grisham, Stephen King etc. – şi-au adaptat stilul, universul imaginar mentalităţii contemporane, cei români încercând, la rândul lor, să ţină pasul cu tendinţele. Dar toţi au păstrat, mai mult sau mai puţin bine camuflate, tiparele.

Cu timpul, din cele mai importante cărţi pentru noi au devenit genuri minore. Asta sînt în ecuaţia mare a criticii şi a teoriei literare. Dar cum s-ar fi făcut educaţia noastră, cum am fi asimilat atîtea cunoştinţe de negăsit în manualele noastre de şcoală fără să trecem prin această literatură minoră?

Finalmente, cum am fi ajuns să gustăm şi să înţelegem literatura înaltă? Se pare că, pentru un cititor sofisticat de romane, drumul către Dostoievski şi Robert Musil sau Franz Kafka trece prin Walter Scott şi Alexandre Dumas.

Literaturii de consum i-am dedicat această ediţie a Colocviului de Critică. Denumirea aceasta nu trebuie să inducă în eroare! Este vorba, aici, nu de paraliteratură, cum consideră critica franceză, ci de literatură adevărată, cu tot ce implică tehnicile, construcţia, forţa personajelor, relevanţa unor situaţii. Diferenţa de grad faţă de literatura înaltă nu face ca ea să nu-şi aibă maeştrii şi capodoperele ei. Dimpotrivă.

Chiar dacă nu poate etala tradiţia îndelungată a altor literaturi, literatura română numără o serie de autori şi de opere care ne îndreptăţesc să credem că tema merită discutată. Există în Occident, şi abia mai timid la noi, o critică serioasă, teoretică, dedicată domeniului. De asemenea, mulţi autori sînt preocupaţi de scrisul în această arie, de înnoirea mijloacelor de expresie, de cucerirea adeziunii cititorilor.

Cu cît o cultură se prezintă cu un cîmp mai întins şi mai dezvoltat de opere din categoria literaturii de consum, cu atît sînt mai mari şansele ca literatura înaltă să fie de cel mai bun nivel. Dincolo de poncifele, de schemele (Hans Dieter Zimmermann o numeşte Schema-Literatur; se consideră îndeobşte că avem de-a face cu o compoziţie după reţetă, după scheme mai mult sau mai puţin flexibile, dar câţi autori pot să ia o astfel de reţetă şi să scrie după ea un roman care să aibă succes?!), dincolo de clişeele ce o caracterizează, de „slăbiciunile” ce-i pot fi imputate, dincolo de virtuţile ei - pe care vă propun să le abordăm cu o privire critică obiectivă, laolaltă cu scăderile -, literatura de consum constituie solul fertil al marii literaturi.

Radu Voinescu

 

In memoriam Solomon Marcus

    S-a stins din viaţă, în ziua de 17 martie 2016, matematicianul, semioticianul şi teoreticianul literar Solomon Marcus. Născut la 1 martie 1925, la Bacău, după absolvirea studiilor liceale în oraşul natal a urmat cursurile Facultăţii de Matematică a Universităţii Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1949. Din 1950 a devenit asistent în cadrul aceleiaşi facultăţi, urcând, mai apoi, toate treptele şi gradele carierei universitare. Doctor (1956) şi doctor docent (1968) în matematici. Membru corespondent (1993) şi apoi membru titular (2001) al Academiei Române.

    Debut în cercetarea literară în 1965, în revista „Studii şi cercetări lingvistice”. În 1970 publică Poetica matematică, lucrare de pionierat în studiul limbajului şi al mijloacelor poetice prin utilizarea metodelor matematice, tradusă în mai multe limbi. A urmărit, de asemenea, constituirea unui model semiotic în cercetarea teatrului şi a folclorului. Dintre numeroasele lucrări semnate de Solomon Marcus mai sunt de amintit: Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică (în colaborare – 1975), Semne despre semne (1979), Semiotica matematică a artelor vizuale (în colaborare – 1982), Paradoxul (1984), Timpul (1985), Arta şi ştiinţa (1986).

    Prin dispariţia lui Solomon Marcus, cultura română suferă o ireparabilă pierdere.

Primiri 2016 Filiala de Critică

Analizând cererile şi dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România pentru anul 2016, depuse la Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară, Comitetul de Conducere al Filialei a hotărât trimiterea la Comisia de Validare a USR a dosarului următorului candidat:
          George Neagoe.

Primiri în Filiala de Critică 2016. Anunţ important! 

     Candidaţii care doresc să îşi depună dosarele de primire în Uniunea Scriitorilor din România la Filiala Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară pentru anul acesta sunt rugaţi să o facă până în data de 10 martie 2016 la sediul nostru din Calea Victoriei, nr. 133 (a se vedea şi secţiunea "Contact" de pe blogul Filialei).

     Dosarele trebuie alcătuite în conformitate cu prevederile Statutului USR (a se consulta site-ul USR, la secţiunea „Statut” - Art. 1 şi Anexa 2, Art. 4, punctul b.)
     Formularele de înscriere se pot descărca de AICI:
http://www.uniuneascriitorilor.ro/07-02-2014-informatii-privind-validarea-dosarelor-de-intrare-uniunea-scriitorilor-din-romania/

     Depunerea documentelor se poate face zilnic, de luni până vineri, între orele 10.00-14.00.

     Atenţie!: Dosarele depuse după această dată nu vor mai putea intra în discuţie pentru primirile din anul 2016.