Aniversări în noiembrie Filiala de Critică

01.11.1943 Ioan St. Lazăr                   
02.11.1955 Răzvan Ionescu                   
06 11 1940 Mihai Zamfir                     
06.11          Gabriela Danţiş                  
26.11.1946 Lucian Tamaris                   
27.11.1967 Sorin Lavric                     
28.11.1941 Eugen Negrici

In memoriam AURELIU GOCI

   S-a stins din viață, în ziua de 27 octombrie, criticul și istoricul literar, jurnalistul Aureliu Goci.
   S-a născut la 5 iunie 1948, în comuna Letca Nouă, Giurgiu, și a urmat cursurile Școlii Generale nr. 141 din Bucureşti şi ale Liceului Teoretic nr. 36, „Ion Barbu”, tot din Capitală, absolvind în 1967. În 1972 a absolvit Facultatea de Filologie, secţia română-italiană de la Universitatea din București.
   A fost profesor de limba română în comuna Sărulești, județul Călărași, în anul școlar 1972-1973, apoi la liceele din Brăneşti şi din Snagov între anii 1972 și 1979. Între 1979 și 1981 a lucrat ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române, după care, până în 1990, a fost redactor la revista „Manuscriptum”. Din 1990 până în 1994 a lucrat la ziarul „Dimineaţa”, ca responsabil al paginii de cultură, la „Albina” și, până în 1995, a fost corespondent la „Glasul naţiunii”, din Chişinău, revistă iniţiată de poeta Leonida Lari. Din 1994 a fost redactor la „Armonia” şi „Ţăranul român” până în 1999, iar din 2002 până în 2007 la „Economistul” și la suplimentul literar al acestuia, „Ecart”. A editat publicațiile „România viitoare” (1991-1992), „Călătorie sprâncenată” (1997), „Dunărea albastră” (2002-2003). A lucrat și ca redactor la editura Fundaţiei PRO (2002-2006), ca și la Editura Academiei Române (2009-2013).
Din 2016 era Redactor-şef la revista „Arena literară”.
   În legislatura 2006-2009 a fost consilier parlamentar la Comisia de politică externă din Camera Deputaţilor.
   În 1994 a înființat, alături de soția sa, prozatoarea Gabriela Banu, Editura Curierul Dunării, unde îi vor apărea câteva dintre primele cărți.
   A debutat în critica literară în anul 1970, în revista „România literară”, devenind, pentru șapte ani, neîntrerupt, titular al rubricii „Cronica poeziei”.
   De-a lungul carierei scriitoricești, a colaborat la „Viața românească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Argeș”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Astra”, „Ramuri”, „Sud”, „Ateneu”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Literatorul”, „Portal Măiastra”, „Noul literator”, „Vatra veche”, „Destine literare” (Canada), „Rotonda valahă”, „Confesiuni”, „Curtea de la Argeş”  ș.a.
   Dintre volume publicate se rețin: Delavrancea şi devenirile arhetipului (1995), Arghezi – eseu despre religiozitatea omului necredincios (1997), Eminescu la infinit (1997), Răzbunarea lui Moromete sau Marin Preda şi onoarea de a fi contrazis de istorie (1998), Arghezi între infinituri (1999), Romane şi romancieri în secolul XX (2000), Originile, înflorirea şi răspândirea  mitului Dracula (Australia, 2000), Mileniul al III-lea şi „Direcţia Nouă” în cultura românească (2001), Geneza şi structura poeziei româneşti în secolul XX (2001), Dinu Săraru şi reconvertirea romanului în poveste (2002), Fenomenul Caragiale şi reîncarnările virtuale (2002), Studii şi cercetări literare sau Pentru o nouă identitate a clasicilor (2004), Scriitori români la frontiera dintre milenii (2005), Prozatori români la frontiera mileniului (2009), Apocalipsa după Arghezi (2009), Poeţi români la frontiera mileniilor (2012), Liviu Rebreanu – centrul operei şi distribuţia tipologică (2014), Mircea Eliade – spaţiul ancestral şi dominantele mitului urban (2016), Mihai Eminescu – identitate şi semnificaţie (2017), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu, I (2018), Pozatori români în primele două decenii ale mileniului III (2018), Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu, II (2019), Magistrul și discipolii (2020), C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației. Cărți, autori, tipologii, inspirație, vocație. Cronici literare din mileniul al III-lea (2021), Poezia românească de la Nichita Stănescu până în zilele noastre (2022), De la Caragiale, prin Urmuz, la Avangarda europeană (2024).
   Prin dispariția lui Aureliu Goci, critica și istoriografia noastră literară suferă o grea pierdere.

Cărțile colegilor noștri II

 

Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei, Editura Fundației Academia Civică, București, 2023

Titi Damian, Dulcele amar, dulce, nuvele de dragoste, 

Editgraph, Buzău, 2024

Cărțile colegilor noștri

 

Iulian Băicuș, E.M. Cioran sau eseistica neantului, 

Editura Eikon, București, 2024

Iulian Băicuș, Camil Petrescu, sub zodia seninătății imperturbabile, 

Editura Neuma, Apahida, 2024

Ana Dobre, Marin Preda scriitorul și timpul nerăbdător, 

Editura Vinea, București, 2024

Stan V. Cristea, Eminescu. Reflectări în imaginarul actualității (cronici literare), 

Editura Aius, Craiova, 2024
 

Dosare de candidatură 2024

   În data de 1 octombrie 2024 a avut loc ședința Comitetului de Conducere al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară. Pe lângă problemele curente, la ordinea de zi au fost discutate dosarele de candidatură depuse la Filială pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din România.

  Au fost înaintate către Comisia de Validare a Uniunii dosarele doamnei Argentina Otilia Sîrbu și domnului Marian Petcu. Celelalte dosare depuse nu au întrunit condițiile cerute de Statutul Uniunii.

Aniversări în octombrie Filiala de Critică

01.10.1946  Mihai Moraru                    
05.10.1941  Niculae Constantinescu          
06.10           Mioara Bahna                    
07.10.1947  Gheorghe Chivu                  
07.10.1935  Livius Ciocârlie                
08.10.1954  Costin Tuchilă                  
09.10           Alexandra Ciocârlie      
10.10           Liliana Corobca                 
11.10.1950  Nicolae Bârna                   
13.10           Corina Ciocârlie         
15.10           Dorina Grăsoiu           
17.10           Marina Cap-Bun           
18.10.1938  C. Stănescu                     
19.10           Ana Dobre                       
24.10.1940  George Gibescu                  
27.10.1954  Alexandru Bulandra              
27.10.1940  Petre Florea      

Cozeriile Criticii Septembrie 2024

   În ziua de 26 septembrie a avut loc, la terasa „La Hamace/Tupanini” (gazdă atentă și ospitalieră Octavian Tupan), din cadrul Complexului Hotelier „Caro”, într-o plăcută atmosferă de început de toamnă, o nouă întâlnire – a treia pe acest an – a membrilor Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară, desfășurată sub genericul „Cozeriile Criticii”. 

   Tema aleasă pentru această ediție a fost: „Sensul criticii literare”.

   De această dată, având în vedere tema, au fost invitați și confrați de la alte filiale bucureștene. Din păcate, din diverse motive, nu toți ni s-au putut alătura, în final.Au prezentat comunicări Marin Marian Bălașa („Încercare de intabulare a formelor de critică și a profilurilor de critici (Omagiu lui Mendeleev)”), Iulian Băicuș („Nicolae Manolescu și poetica «Lecturilor infidele»”), Radu Voinescu, președintele Filialei („Despre utilitatea criticii”). 

   Au intervenit pe parcursul dezbaterilor, cu expuneri importante și consistente comentarii, Simona Vasilache, George Neagoe, Georgeta Adam, Ioan Adam, Passionaria Stoicescu. Au luat parte, de asemenea, Rodica Lăzărescu, Maria-Ana Tupan, Nicolae Bârna, Zamfir Bălan, Ion Lazu, Oana Enăchescu (Radio România Cultural). 

   Schimbul de idei a fost dens, viu, alert, neîncorsetat, purtând marca seriozității în abordare – inclusiv în luările de poziție cu accente polemic-pamfletare – cu care membrii Filialei de Critică sunt obișnuiți.A rezultat din discuții că, deși pe plan mondial, ca și în aria culturii noastre, critica literară, în formele în care s-a impus până nu demult, se află într-un recul datorat unor cauze multiple (este de presupus ca, la un moment dat, balanța să se modifice), a contesta existența, rolul și necesitatea acesteia, în manifestările polimorfe în care o cunoaștem, chiar în condițiile extensiei practic explozive a noilor vectori mediatici, nu poate fi decât o formă de veleitarism. 

   La finalul întâlnirii, o parte dintre cei prezenți au prezentat și au oferit noile lor apariții editoriale.