La 15 decembrie 2014 a încetat din viaţă, după
o lungă şi grea suferinţă, Gherasim Rusu
Togan, critic literar, etnolog şi folclorist. S-a născut la 4 mai 1938, în
comuna Ghijasa de Sus, judeţul Sibiu. Absolvent al Facultăţii de Filologie a
Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După o serie de peregrinări, s-a
stabilit la Câmpina, unde timp de treizeci de ani a predat literatura română la
actualul Colegiu Tehnic „Constantin Istrati”.
Dintre numeroasele lucrări semnate de Gherasim Rusu Togan se pot aminti: Viziuni străvechi. Ritualuri credinţe,
datini, obiceiuri româneşti
(1997), B.P. Hasdeu, în universul
culturii populare (2001), Apa – stare
de oglindă, o incursiune în universul acvatic românesc (2003), Cântecele iertării – vălul ritualic al
desprinderii (2004), Pământul şi
ordinea lumii (2005), Cântecele
vetrei (2006), Casa, şarpele şi focul.
Universuri rituale străvechi (2006), Dimensiuni ale imaginarului popular.
Dezordini temeri, închipuiri (2009), Divinităţi
păgâne din Carpaţi (2011), Tinereţea,
cătănia, războiul. Pagini din istoria neamului (2012), Troiţa mărturisitorului, roman (2013). Multe dintre aceste lucrări
valorifică, dintr-o perspectivă care este îndatorată viziunii lui Gaston
Bachelard asupra imaginarului, potenţialul de credinţe şi obiceiuri din zona
natală, situată pe Valea Hârtibaciului, autorul, discipol declarat al lui
Ilarion Cocişiu, investigând şi scoţând la lumină un material extrem de preţios
pentru înţelegerea etosului sud-transilvănean, românesc în general, într-un
orizont european.
Prin dispariţia lui Gherasim Rusu Togan, critica literară şi folcloristica românească
suferă o dureroasă pierdere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu