Cărțile colegilor noștri

 

Titi Damian, Școala de la Târgoviște, azi. Scriitori reprezentativi, 

Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2025

Marin Iancu, Marin Preda. Vocația pentru echilibru și totalitate, 

Editgraph, Buzău, 2025

 Titi Damian, Scriitori ialomițeni, Editgraph, Buzău, 2025

Marin Iancu, Marin Preda par lui-même, Antologie de reflecții, opinii literare, confesiuni și pilde morale, Editgraph, Buzău, 2025

 Zamfir Bălan, Ceasornicarul (povestiri), Editura Eikon, București, 2025

Aniversări în octombrie Filiala de Critică

01.10.1946  Mihai Moraru                    
06.10.1962  Mioara Bahna                    
07.10.1947  Gheorghe Chivu                  
07.10.1935  Livius Ciocârlie                
08.10.1954  Costin Tuchilă                  
09.10           Alexandra Ciocârlie      
10.10           Liliana Corobca                 
11.10.1950  Nicolae Bârna                   
13.10           Corina Ciocârlie         
15.10           Dorina Grăsoiu           
17.10           Marina Cap-Bun           
18.10.1938  C. Stănescu                     
19.10           Ana Dobre                       
24.10.1940  George Gibescu                  
27.10.1954  Alexandru Bulandra              
27.10.1940  Petre Florea                    
28.10.1938  M.N. Rusu 

Dosare de candidatură 2025

   În data de 30 septembrie 2025 a avut loc ședința Comitetului de Conducere al Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară. Pe lângă problemele curente, la ordinea de zi au fost discutate dosarele de candidatură depuse la Filială pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din România.
   Au fost înaintate către Comisia de Validare a Uniunii dosarele doamnei Carmen Brăgaru și domnului Horia Vicențiu Pătrașcu.

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

06.09.1950  Nicolae Georgescu               
17.09           Valentina Curticeanu     
18.09.1948  Andrei Oişteanu                 
21.09           Georgeta Adam

Cărțile colegilor noștri

Christian Crăciun - Cărți în contratimp, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2025

 

In memoriam Nicolae Constantinescu

   S-a stins din viață, în ziua de 18 iulie, Nicolae Constantinescu, profesor universitar emerit, critic literar, etnolog, folclorist.
   Nicolae Constantinescu s-a născut la 5 octombrie 1941, în localitatea Fierbinți, judeţul Ialomița.
   După absolvirea școlii generale și a liceului din Fierbinți a intrat, în 1959, la Facultatea de Filologie (Limba și literatura română) de la Universitatea din București, încheind cursurile în 1964. A obținut titlul de doctor în științe filologice la aceeași universitate în 1971, avându-l drept coordonator ştiinţific pe Mihai Pop.
   A fost asistent universitar între 1964-1973, lector (1973-1990), conferențiar (1990-1995), apoi profesor. universitar (1995-2008) la Facultatea de Limba și Literatura Română (actualmente Facultatea de Litere) a Universității din București. Între 1996 și 2008 a fost șeful Catedrei de Etnologie și Folclor. I s-a acordat titlul de profesor emerit la aceeaşi Universitate, în cadrul Școlii Doctorale de Litere.
   Între anii 1976-1978 a fost bursier Fulbright și lector de limba română la Portland State University, S.U.A., iar între anii 1978-1979 și 1992-1995, lector de limba română la Universitatea din Turku, Finlanda.
   A fost membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
   A debutat literar în anul 1967, în „Gazeta literară”, colaborând, de-a lungul vieții, la  „Revista de Etnografie și Folclor” (actualmente „Journal of Ethnography and Folklore”), „Limbă şi literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Sud”, „Adevărul literar și artistic”, „Cultura”, „Bucureștiul literar și artistic”, „Luceafărul de Dimineață” ș.a.
   Dintre volumele publicate se rețin: Rima în poezia populară românească (1973), Lectura textului folcloric (1973; 1986), Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale. Reflexe în folclorul românesc (1987; în ediția a II-a cu titlul Etnologia şi folclorul relaţiilor de rudenie, 2000), Citite de mine... Folclor, Etnologie, Antropologie. Repere ale cercetării (1967-2007), (vol. I - 2008, vol. II – 2011), Cultura antropologică. Studii, cronici, comentarii (2016), Romanian Traditional Culture (Turku, 1996), Romanian Folk-Culture (București, 1999).
   A contribuit și a îngrijit mai multe volume având ca temă folcloristica și etnologia, a realizat antologii în domeniu, a oferit publicului antologii de texte comentate din G. Coșbuc și Ion Creangă, precum și ediții din opera lui Mihai Pop și a lui Constantin Brăiloiu.
   Pentru activitatea sa, a fost răsplătit cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și cu Premiul „Perpessicius” al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
   Dispariția profesorului Nicolae Constantinescu lasă un loc gol în folcloristica românească.

Aniversări în iulie Filiala de Critică

01.07.1953 Dan Oprescu                      
02.07          Isabela Vasiliu-Scraba  
08.07          Simona Sora             
15.07.1961 Marian Petcu                     
17.07.1953  Marian Nencescu                 
29.07.1964  Adrian Niţă                     
30.07.1958  Dan Pavel                       

Aniversări în iunie Filiala de Critică

03.06.1952  Ioan Buduca                  
04.06.1948  Paul Drogeanu                
04.06.1939  Constantin Trandafir         
08.06.1937  Gelu Ionescu                 
09.06           Elena Zaharia-Filipaş
10.06.1933  Iordan Datcu                 
15.06           Domnița Ștefănescu           
20.06.1942  Geo Vasile                   
22.06.1965  Vlad Alexandrescu            
23.06           Viola Vancea          
30.06.1945  Dorin Tudoran                              

Cozeriile Criticii mai 2025

   Astăzi, 14 mai 2025, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, a avut loc o nouă ediție a întâlnirilor Filialei noastre, desfășurate sub genericul „Cozeriile Criticii”,
Tema pusă în discuție a fost: „Canonul literar – de la ierarhiile criticii la manualul de română”.
   Dezbaterea, cum era de așteptat, s-a dovedit extrem de interesantă și de pasionantă. Georgeta Adam, Ioan Adam, Zamfir Bălan, Cristian Bleotu (de la Radio România Cultural), Mihail Gălățanu (invitat din partea Filialei de Poezie a Uniunii Scriitorilor), Ion Lazu (invitat din partea Filialei de Proză a Uniunii Scriitorilor), Gheorghe Lăzărescu, Rodica Lăzărescu, Ion Bogdan Lefter, Marian Nencescu, Radu Voinescu, Mihai Zamfir au contribuit  la evidențierea și – fără a folosi cuvinte mari – chiar la elucidarea unor aspecte insuficient înțelese, de ordin istorico-literar, teoretic, estetic, sociologic, pedagogic, pe liniile principale, ca și cu nuanțele absolut necesare în abordarea unei astfel de teme ce include un câmp larg de probleme, mai ales în condițiile unor confuzii care se fac simțite în dezbaterea generală, atâta câtă este, în lumea noastră literară, în presă, în general, ori în percepțiile celor interesați de poziția literaturii, azi, ca obiect de studiu, ca preocupare profesională, însă și ca pasiune pur și simplu pentru publicul care nu s-a îndepărtat de lectură. Au mai luat parte Evelyne-Maria Croitoru și Ioana Greceanu, din partea Filialei de Poezie a Uniunii Scriitorilor.

   Zamfir Bălan a prezentat volumul său recent (2025) Însemnări de istorie literară, publicat la Editura Istros, Muzeul Brăilei „Carol ”.
   Georgeta Adam a prezentat volumul Nouă milioane de franci elvețieni, de Ada-Michaela Ciobanu, volum dedicat pictorului Mihail Mircea Ciobanu, îngrijit împreună cu  Ioan Adam, care a realizat și prefața, apărut la Editura Bibliotheca la finele anului trecut.
  Ioan Adam a prezentat, la rândul său, ultimul volum al ediției integrale Duiliu Zamfirescu, cel cuprinzând corespondența, rod a unui travaliu de mai mulți ani, apărut de curând la Fundația Națională pentru Știință și Artă din cadrul Academiei Române, relevând câteva aspecte rămase până acum necunoscute din viața și activitatea romancierului și diplomatului, vorbind, totodată, și despre dificultățile ce stau, în zilele noastre, în fața celui care se angajează într-o astfel de inițiativă recuperatoare, în condițiile în care sprijinul statului, al instituțiilor care gestionează cultura lipsește cu desăvârșire.

Cărțile colegilor noștri

 

 

Zamfir Bălan, Însemnări de istorie literară, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2025 

 

Mioara Bahna, Versuri, Editura eCreator, Baia Mare, 2025

Aniversări în mai Filiala de Critică

02.05.1953  Gabriel Rusu                 
06.05.1938  Mihail Mihailide             
13.05.1937  George Sanda                 
17.05.1945  Nicolae Mecu

Cărțile colegilor noștri

 

Stan V. Cristea, N-am fost singur. Cărți primite cu autograf (1983-2024),

Editura Aius. Craiova, 2025

Aniversări în aprilie Filiala de Critică

03.04.1952  Andrei Cornea                
08.04.1952  Gabriel Andreescu            
10.04          Mirela Roznoveanu            
12.04.1940  Mircea Martin                
13.04.1951  Petre Răileanu               
17.04.1940  Ionel Oprişan                
19.04          Maria-Ana Tupan          
23,04.1948  Gheorghe Lăzărescu           
 

Aniversări în martie Filiala de Critică

01.03.          Magdalena Popescu Bedrosian  
04.03.1933  Victor Vişinescu             
10.03.1950  Marin Iancu                  
11.03.1957  Ion Bogdan Lefter            
16.03.1950  Stan V. Cristea              
18.03.1957  Horia-Roman Patapievici      
19.03.1960  Tudorel Urian                
21.03.1952  Lucian Chişu 

In memoriam Dora Mezdrea

   A încetat din viață, în ziua de 11 februarie, după o grea suferință, istoricul literar și editorul Dora Mezdrea.
    S-a născut la 2 august 1959.    După studii liceale la Liceul Teoretic „Ioan Slavici“ din Panciu, a urmat cursurile Facultății de Litere a Universităţii din Bucureşti, finalizate în 1982 cu o teză despre metodele muzicale în opera lui Thomas Mann. Ulterior, a urmat specializări în filosofie şi teologie ortodoxă.
   A predat mai întâi la catedră, pentru a trece, în 1990, în redacția ziarului „Dreptatea“, de unde s-a alăturat prestigiosului colectiv de cercetare de la Muzeul Național al Literaturii Române, din București.
   Aici, s-a dedicat timp de trei decenii studiului publicaţiilor interbelice, îndreptându-se, de asemenea, și către numeroase arhive publice şi private, ceea ce a făcut ca activitatea sa să se structureze în două direcții principale: cea de autor şi cea de editor, în această a doua calitate urmărindu-i îndeosebi pe Nae Ionescu şi pe discipolii săi întru filosofie. Este și perioada în care a întemeiat, în urma cercetărilor întreprinse, ca și a unor achiziții personale, Fondul documentar „Nae Ionescu“, aflat la Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Academiei Române.
   A semnat în nume propriu Nae Ionescu. Biografia, lucrare ce a cunoscut două ediții, prima, apărută între 2001-2005, în patru volume, a doua, în anul 2025. în două tomuri masive, cu o ediție germană, la Karolinger Verlag, în 2008, precum și două Biobibliografii impunătoare, una care se ocupă de Nae Ionescu (2007) și alta de D.C. Amzăr (2013).
   A îngrijit 15 volume din opera lui Nae Ionescu (1999-2014) și 16 volume din cea a lui Vasile Băncilă (2003-2019), editând, în acest timp, și numeroase lucrări de sine stătătoare din scrierile celor doi gânditori: Curs de istorie a metafizicii; Problema mântuirii în „Faust“ al lui Goethe; Teoria cunoaşterii; Corespondenţa de dragoste. Habent sua fata epistulae; Curs de istorie a logicii; Curs de logică matematică; Curs de logică generală; Teologia. Integrala publicisticii religioase; Scrisori şi memorii etc. pentru Nae Ionescu, C. Rădulescu-Motru, Religia iubirii şi Pestalozzi; Mici testamente; Spaţiul Bărăganului; Corespondenţă Vasile Băncilă – Lucian Blaga; Artă şi cunoaştere; Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului etc., pentru Vasile Băncilă, a cărui bogată arhivă a sistematizat-o și ordonat-o..
   Dora Mezdrea a recuperat, de la Wiesbaden, și a sistematizat arhiva Dumitru Cristian Amzăr, donată, în parte, Arhivelor Naţionale ale României. Din cercetările asupra documentelor aflate în acest fond au rezultat mai multe lucrări de a căror îngrijire s-a ocupat, între acestea figurând Jurnal berlinez; Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu; Din istoria relaţiilor româno-germane; Istorie românească trăită în Germania; Studii etno-sociologice; Rânduiala fiinţei româneşti. Studii de morfologie culturală; Ortodoxia în exil; Instituţii ale exilului: Biblioteca Română din Freiburg etc.
   Este de menționat și seria de cinci volume Nae Ionescu și discipolii săi în arhivele Securității (2008-2013; de fapt, pentru a nu crea confuzii de cronologie, ale Siguranței Regale mai întâi), ca și primul volum dintr-o proiectată serie Noica și Securitatea (2009).
   A mai editat lucrări de Simion Mehedinţi, Mircea Vulcănescu, I.G. Savin, Al. Lascarov-Moldovanu, Elena-Margareta Ionescu și, de asemenea, a tradus din limba franceză lucrări de teologie şi de filosofie de Georges Habra, Placide Déseille, Jean Kovalevsky, Jean-Michel Besnier, Michel Laroche, Maxime Egger, Marcel Quenot.
   Prin plecarea dintre noi a Dorei Mezdrea, istoriografia noastră literară și filosofică, filologia și editologia românească suferă e gravă pierdere.

 

Cărțile colegilor noștri

 

Rodica Lăzărescu (ed.), Niculae Gheran în lumina corespondenței, II, 

Editura David Art, București, 2024

Aniversări în februarie Filiala de Critică

02.02.1940  Adrian Anghelescu      
04.02.1951  Nicolae Scurtu         
05.02           Monica Spiridon        
10.02.1942  Mihai Dinu             
14.02.1963  Teodor Baconschi       
22.02.1977  Dan Gulea              
27.02.1939  Alexandru Melian